România trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie. De ce se schimbă ceasul la 4:00 și cum se adaptează organismul

România revine la ora standard în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi la 3:00, iar duminica va avea 25 de ore. Din acel moment, România revine la fusul orar UTC+2, după șapte luni petrecute pe UTC+3.

Regula este aceeași în toate statele Uniunii Europene. Potrivit Consiliului UE, sistemul actual rămâne în vigoare până la o decizie finală privind propunerea din 2018 de renunțare la schimbarea orei.

De ce se schimbă ora tocmai la 4:00

Momentul schimbării nu se stabilește la nivel național. Directiva 2000/84/CE îl fixează la ora 01:00, ora universală, simultan în toată Uniunea. Pentru România, aflată vara pe UTC+3, acest moment corespunde orei locale 4:00. În Europa Centrală, același moment înseamnă 3:00, iar în Portugalia, 2:00.

Data este stabilită tot prin regulă: ultima duminică din octombrie, care poate cădea între 25 și 31 ale lunii. În 2026, schimbarea are loc la cea mai timpurie dată posibilă. Anul viitor, ultima duminică din octombrie va fi chiar 31, cea mai târzie dată posibilă.

Ce se întâmplă cu organismul

Corpul funcționează după un ceas intern, numit ritm circadian. Acesta reglează alternanța dintre somn și veghe, secreția unor hormoni, temperatura corporală și apetitul. Principalul semnal care îl sincronizează cu mediul este lumina naturală.

Când ora oficială se mută, programul zilnic se decalează cu o oră față de ritmul cu care organismul era obișnuit. Toamna, ajustarea este în general mai ușoară decât primăvara, când pierdem o oră de somn. Asta nu înseamnă că trece neobservată.

În primele zile pot apărea oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare sau foame la ore neobișnuite. Cei care se trezesc devreme se pot trezi și mai devreme după ceas, pentru că organismul rămâne câteva zile pe vechiul program.

Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat, într-o postare pe Facebook relatată de G4Media, că decalajul nu afectează doar somnul. În primele zile, golirea stomacului poate fi mai lentă, mai ales după micul dejun, iar glicemia și trigliceridele pot crește după mese. La persoanele sănătoase, simptomele trec de regulă în una–trei zile. La cele cu boli cronice, adaptarea poate dura până la două săptămâni.

Cine resimte mai puternic schimbarea

Copiii mici și vârstnicii au nevoie, de obicei, de mai mult timp. La copii, decalajul se vede prin treziri mai devreme, iritabilitate sau greutăți la culcare. La vârstnici, al căror somn este adesea fragmentat, se pot modifica ora trezirii și nivelul de energie din timpul zilei.

Adaptarea este mai dificilă și pentru persoanele care au deja tulburări de somn sau care lucrează în ture, mai ales noaptea ori în activități care cer atenție susținută.

Cum poate fi ușurată adaptarea

Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă, pe platforma Sleep Education, cel puțin șapte ore de somn pe noapte în zilele dinaintea și de după schimbarea orei. Ora de culcare se poate muta treptat, cu 15–20 de minute pe seară, iar orele de masă se pot potrivi din timp cu noul program.

Lumina puternică ar trebui evitată până la ora la care vrei să te trezești, pentru că după ea se reglează ceasul biologic. Dacă tulburările de somn sau oboseala persistă și afectează activitatea zilnică, este recomandat un consult medical.

Telefoane, trenuri și ture de noapte

Telefoanele, calculatoarele și dispozitivele conectate la internet își schimbă ora singure, dacă sincronizarea automată este activă. Ceasurile mecanice, cele din mașină și unele electrocasnice trebuie reglate manual.

Trenurile aflate în circulație în timpul nopții pot avea ajustări de orar, așa că e bine să urmărești anunțurile operatorului feroviar. Pentru angajații din tura de noapte, intervalul 3:00–4:00 se repetă, deci tura durează efectiv cu o oră mai mult. Evidența și plata acestei ore depind de timpul efectiv lucrat și de prevederile legale și contractuale aplicabile.

De ce Uniunea Europeană nu a renunțat la schimbarea orei

Consultarea publică organizată de Comisia Europeană în vara lui 2018 a strâns 4,6 milioane de răspunsuri, cel mai mare număr din istoria consultărilor sale. Dintre participanți, 84% au cerut renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Comisia a prezentat proiectul de directivă la 12 septembrie 2018, iar Parlamentul European și-a adoptat poziția în martie 2019.

Pentru ca propunerea să devină lege, e nevoie și de acordul Consiliului, care nu și-a stabilit încă poziția. Statele membre nu s-au înțeles dacă să rămână permanent pe ora de iarnă sau pe cea de vară, iar unele au preferat păstrarea sistemului actual. Miza este coordonarea: dacă vecinii ar ajunge pe ore diferite, transporturile și comerțul din piața unică s-ar complica.

Potrivit Economedia, eliminarea orei de vară nu se mai numără printre prioritățile Comisiei pentru 2026. Între timp, după cum relatează Cotidianul, comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat un studiu despre efectele renunțării la schimbarea orei, așteptat la finalul anului. Studiul va oferi doar date pentru discuțiile dintre state și nu modifică regulile în vigoare.

Când trecem din nou la ora de vară

România va trece din nou la ora de vară în noaptea de 27 spre 28 martie 2027, când ora 3:00 va deveni 4:00. De duminică, răsăritul și apusul soarelui vor avea loc cu aproximativ o oră mai devreme față de ora indicată de ceas. Vom avea astfel dimineți mai luminoase, dar serile se vor întuneca mai devreme.

Surse: Consiliul Uniunii Europene · Directiva 2000/84/CE · G4Media · American Academy of Sleep Medicine – Sleep Education · Economedia · Cotidianul