Doar 21% dintre cabinetele stomatologice au contract cu CNAS. De ce evită medicii sistemul public

În București, doar unul din zece cabinete stomatologice lucrează cu Casa de Asigurări, potrivit Euronews România. La nivel național, situația e doar puțin mai bună. Din cele 17.450 de cabinete din țară, 3.737 aveau contract cu CNAS, adică 21,4%, arată o anchetă HotNews publicată pe 18 octombrie.

Pentru pacient, asta are un efect simplu. Își plătește lunar contribuția la sănătate, dar când are nevoie de o plombă ajunge, de cele mai multe ori, la un cabinet unde achită totul din buzunar. Medicii pun situația pe seama banilor puțini și a birocrației. Smărăndița Păcuraru, vicepreședinta Colegiului Medicilor Stomatologi și medic în comuna Grajduri din județul Iași, adaugă un motiv mai puțin vizibil: în unele județe, casele de asigurări nici nu contractează servicii stomatologice, deși cererea există.

Diferențele dintre zone sunt mari. În județul Cluj, 79 din cele 554 de cabinete identificate de inTurda.ro aveau contract cu Casa. La Turda, al doilea oraș ca mărime din județ, raportul cobora la unul din unsprezece.

Bani care ajung pentru câteva zile

Un cabinet care lucrează cu Casa nu primește bani pentru fiecare pacient tratat, ci un plafon lunar, adică o sumă maximă pe care o poate deconta. Când suma se termină, tratamentele gratuite se opresc până luna următoare. În orașe, reperul este de 6.000 de lei pentru un medic specialist, 4.800 de lei pentru unul fără grad profesional și 7.100 de lei pentru un medic primar. La sate, sumele cresc până la aproximativ 10.000 de lei, ca stimulent pentru medicii care aleg localitățile ocolite de ceilalți.

Banii nu sunt salarii. Din ei se plătesc materialele, aparatura, utilitățile și taxele cabinetului, iar Păcuraru spune că pentru serviciile decontate „nu există profit”. Mai mult, sumele sunt doar orientative. Colegiul Medicilor Stomatologi obținuse la un moment dat transformarea pragului de 6.000 de lei într-o sumă garantată, dar decizia a fost inversată. În prezent, în București, plafonul pentru un medic specialist a coborât la 4.000 de lei.

Anna Maria Pangică, stomatolog în Capitală, a văzut recent bugetul decontat al cabinetului scăzând cu 35%. Într-un material anterior HotNews, ea spunea că o treime dintre pacienții ei nu își permit tratamentul complet. Estimează că ar avea nevoie de o sumă de opt–zece ori mai mare ca să-i poată trata pe aproape toți fără să le ceară bani.

Nici lista serviciilor nu a ținut pasul. În 1999, Casa deconta 94 de manopere stomatologice, iar astăzi pachetul de bază mai cuprinde 32. Tarifele stabilite prin Anexa 14 la normele HG 521/2023 sunt modeste: 149 de lei pentru o consultație, 157 de lei pentru tratamentul unei carii simple, 150 de lei pentru un detartraj cu ultrasunete. Copiii primesc toate serviciile din pachet fără să plătească nimic. Adulții suportă 40% din costul unui tratament de canal, al obturației care îl urmează și al extracției unui dinte permanent. Au dreptul la o consultație decontată pe an, iar copiii la una la șase luni. Implanturile, coroanele ceramice și albirea rămân integral pe banii pacientului.

Medicii vorbesc și despre o limită pe care lista oficială nu o menționează. Potrivit lui Păcuraru, Casa decontează o intervenție pe același dinte doar o dată la doi–trei ani. Ea dă exemplul unui copil tratat de o carie care revine după câteva luni cu o leziune nouă pe același dinte, de obicei între suprafețele de contact cu dinții vecini. În acel moment, medicul nu mai poate raporta tratamentul, iar părintele trebuie să aleagă între a plăti și a amâna. Colegiul a cerut Casei extinderea listei de servicii.

Dosare de 120 de pagini și facturi trimise la trei dimineața

Banii sunt doar o parte a problemei. La fiecare doi ani, cabinetele depun un nou dosar de evaluare. Acesta cuprinde autorizația sanitară, contul bancar, codul fiscal, certificatul de înregistrare și facturi pentru aparatură, iar de curând și pentru consumabile și instrumentar. Dosarul poate ajunge la aproximativ 120 de pagini.

Lucrurile nu devin mai simple după semnarea contractului. Serviciile se raportează printr-un sistem informatic care, potrivit medicilor, cade des. Păcuraru povestește că a stat până la trei dimineața ca să poată trimite factura, pentru că programul nu răspundea. Contractul impune și un program zilnic de trei ore pentru pacienții asigurați. Obligația rămâne valabilă și după ce plafonul, în orașe, s-a terminat în câteva zile.

Clinicile mari suportă mai ușor aceste condiții. Cu mai mulți medici în contract, un pacient poate trece de la chirurg la protetician sau la endodont, iar suma totală decontată crește. Cabinetele cu un singur medic au cel mai puțin de câștigat. De aceea, numărul stomatologilor care lucrează cu Casa, 6.589 în 2025, este mai mare decât cel al cabinetelor.

Cum afli dacă un cabinet lucrează cu CNAS

Fiecare casă județeană publică pe site lista furnizorilor de medicină dentară aflați în contract. În Capitală, informațiile se găsesc pe pagina CASMB dedicată serviciilor stomatologice decontate. Listele se actualizează periodic: în județul Alba, cea valabilă de la 1 august 2026 cuprindea 71 de cabinete, potrivit Alba24.

Un nume pe listă nu garantează însă o programare gratuită. Înainte de vizită, merită să întrebi la telefon trei lucruri: dacă cabinetul mai are fonduri în luna respectivă, dacă tratamentul de care ai nevoie face parte din pachetul de bază și cât vei plăti tu, în cazul serviciilor decontate doar 60%. Dacă fondurile s-au epuizat, poți fi programat luna următoare. Iar alegerea medicului îți aparține: contractul-cadru îi obligă pe furnizori să respecte libera alegere a pacientului.

Aceeași problemă, în Austria și Franța

România nu este singura țară în care stomatologii ocolesc sistemul public. Austria are aproximativ 5.500 de dentiști înregistrați. În 2014, 2.600 dintre ei lucrau cu asigurările de sănătate, iar până în 2024 numărul a scăzut la 2.377. Cu un val de pensionări în desfășurare și posturi neocupate în sistemul public, autoritățile austriece au început să majoreze tarifele, să reducă birocrația și să ușureze volumul de muncă.

În Franța, aproximativ 60% dintre localități nu au suficienți dentiști, iar la sate unul din doi locuitori spune că obține greu o programare. Datele provin din proiectul jurnalistic european Pulse, din care fac parte HotNews, cotidianul austriac Der Standard și platforma franceză Voxeurop.

Surse: HotNews – ancheta din 18 octombrie 2026 · CNAS – pachetul de bază pentru medicina dentară · Anexa 14 la normele HG 521/2023 · HG 521/2023 – contractul-cadru · CASMB · HotNews – o treime dintre pacienți · Euronews România · inTurda.ro · Alba24