România începe să construiască sistemul pentru schimbul european de imagini medicale și analize

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat vineri, 18 septembrie, începerea proiectului european „Romanian Medical images, Laboratory results and Discharge reports” (RO-MI-LR-DR), prin care România urmează să construiască serviciile necesare pentru trimiterea electronică, peste graniță, a imaginilor medicale, a rezultatelor de laborator și a rapoartelor de externare.

Potrivit comunicatului, CNAS coordonează proiectul, banii vin din programul european EU4Health, prin apelul EU4H-2024-DGA-MS-IBA-01, iar autoritatea finanțatoare este Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digital (HaDEA). Serviciul de Telecomunicații Speciale participă ca partener și ca entitate afiliată în cadrul grantului. Lucrările se desfășoară până la 31 mai 2029.

Un proiect de sub un milion de euro

Costurile eligibile ale proiectului sunt estimate la 999.935,33 euro, din care Uniunea Europeană acoperă cel mult 799.948,24 euro, adică 80%. Partea CNAS este estimată la 501.850,33 euro, cu o contribuție europeană de până la 401.480,25 euro, iar partea STS la 498.085 euro, cu până la 398.467,99 euro bani europeni.

Este, așadar, un proiect de construcție tehnică, nu lansarea unui serviciu. CNAS arată că urmează să pregătească, să realizeze, să testeze și să verifice conformitatea serviciilor înainte ca acestea să intre în funcțiune.

Cele trei categorii de date nu circulă în prezent între România și alte state membre prin rețeaua europeană MyHealth@EU, iar comunicatul nu spune de când ar urma să circule.

„Prin RO-MI-LR-DR facem un pas concret către un sistem de sănătate în care informația medicală relevantă poate fi utilizată în siguranță dincolo de granițele naționale”, a declarat Horațiu Remus Moldovan, președintele CNAS.

Poarta prin care ar urma să treacă datele nu e gata

Calendarul real reiese dintr-un alt element al comunicatului: serviciile vor fi dezvoltate prin Punctul național de contact pentru eHealth al României (NCPeH), care urmează să fie realizat în cadrul unui alt proiect, „Romanian Patient Summary”.

În schimbul de date dintre state, punctul național de contact este poarta tehnică și juridică prin care sistemul medical al unei țări se leagă de rețeaua europeană. Fără el, datele nu pot fi trimise prin MyHealth@EU.

România construiește, prin urmare, în paralel, atât poarta, cât și serviciile care urmează să treacă prin ea.

Ce funcționează deja la nivel european

Comisia Europeană arată că MyHealth@EU leagă între ele sistemele naționale de sănătate și le permite statelor să schimbe date medicale în siguranță. Nu este o bază de date europeană comună, în care documentele medicale ale cetățenilor să fie ținute la un loc.

Două servicii funcționează deja, introduse treptat în statele membre. Primul este rețeta electronică: un cetățean își poate ridica medicamentele dintr-o farmacie din altă țară, fără rețetă nouă. Al doilea este rezumatul medical al pacientului, pe care pagina în limba română a Comisiei îl numește „dosarul pacientului”. Nu e vorba de tot dosarul electronic de sănătate, ci de un set esențial de informații: alergii, medicamente prescrise, boli anterioare, operații. A fost gândit și pentru situațiile în care medicul și pacientul nu vorbesc aceeași limbă, fiindcă datele apar în limba medicului, într-o formă standardizată.

Imaginile medicale, rezultatele de laborator și biletele de externare urmează într-o etapă ulterioară. Unele state membre au început deja să pregătească aceste servicii.

Calendarul european: 2029 și 2031

Extinderea este reglementată prin Regulamentul privind Spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), intrat în vigoare la 26 martie 2025 și aplicat pe etape.

Prima etapă are termen 26 martie 2029: toate statele membre trebuie să poată schimba între ele rezumatele medicale ale pacienților, rețetele electronice și eliberările electronice de medicamente. A doua etapă acoperă exact categoriile din proiectul românesc — investigațiile imagistice și rapoartele lor, rezultatele analizelor și ale altor teste medicale, rapoartele de externare.

Termenul de 31 mai 2029 anunțat de CNAS este durata proiectului, nu data de la care serviciile pot fi folosite. Termenul european pentru punerea lor în funcțiune este 26 martie 2031.

Ce înseamnă, concret, interoperabilitate

Nu e de ajuns ca o analiză sau o tomografie să existe în format digital. Ca să poată fi folosită în altă țară, informația trebuie recunoscută, transmisă, înțeleasă și afișată corect de programe informatice pe care fiecare stat le-a construit separat, în ultimele decenii. Asta înseamnă, pe scurt, interoperabilitate: Comisia Europeană pune la dispoziție rețeaua comună și un limbaj medical comun, iar fiecare stat își leagă propriul sistem de ea.

Dacă serviciile ajung să funcționeze, pacientul nu ar mai trebui să care el însuși copii ale analizelor, scrisori medicale, imagini pe CD sau traduceri făcute separat.

Ce nu se știe încă

Comunicatul nu spune cum vor putea pacienții români să vadă sau să aprobe trimiterea datelor, când va fi disponibilă efectiv fiecare dintre cele trei categorii și nici ce legătură are proiectul cu portalul eSănătateaMea, pe care CNAS l-a lansat la 1 septembrie 2026 ca punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale din format digital.

Datele medicale sunt considerate, în dreptul european, date personale sensibile, iar trimiterea lor se face prin sisteme securizate și în condițiile prevăzute de lege.

Surse: CNAS — lansarea portalului eSănătateaMea · Comisia Europeană — servicii electronice transfrontaliere în sănătate · Regulamentul privind Spațiul european al datelor privind sănătatea