O organizație olandeză cere interzicerea în UE a ochelarilor Ray-Ban Meta: lumina care anunță filmarea poate fi acoperită cu un autocolant

Organizația olandeză pentru protecția consumatorilor Consumentenbond a cerut, pe 10 septembrie, interzicerea la nivel european a ochelarilor cu cameră Ray-Ban Meta în forma în care sunt vânduți acum. Motivul invocat: dispozitivul face prea ușoară filmarea oamenilor fără ca aceștia să observe.

Solicitarea vine după testele organizației pe modelul Ray-Ban Meta Wayfarer, în urma cărora asociația susține că mecanismul prin care ochelarii ar trebui să anunțe că înregistrează poate fi anulat cu un autocolant obișnuit.

Ce anunțase Meta și ce arată testul

Ray-Ban Meta au în partea din față a ramei o lumină albă, care semnalează înregistrarea. Meta arată pe pagina dedicată confidențialității ochelarilor săi că indicatorul clipește scurt la fotografiere și continuu pe durata filmării, că nu poate fi oprit din setări și că, dacă este acoperit, utilizatorul primește o notificare prin care i se cere să îl elibereze înainte de a putea captura ceva.

În iulie 2026, compania a mers mai departe. A anunțat, într-un set de răspunsuri publicat pe pagina sa de știri, că ochelarii dezactivează complet camera atunci când detectează că indicatorul a fost acoperit, modificat sau distrus. Tot atunci, Meta a precizat că elimină anunțurile care oferă servicii de dezactivare a luminii și că poate acționa în instanță împotriva celor care le vând.

Consumentenbond spune că a acoperit indicatorul cu un autocolant obișnuit și a reușit în continuare să filmeze, inclusiv după actualizările de confidențialitate lansate de Meta pe 2 septembrie 2026.

Organizația invocă și o a doua problemă, separată de manipulare: vizibilitatea. Potrivit testelor sale, în lumină puternică sau de la distanță lumina nu se observă întotdeauna, deși camera înregistrează suficient de clar. Modelul testat, vândut cu aproximativ 500 de euro, are un senzor de 12 megapixeli.

Aici apare diferența față de telefon. Când cineva ridică un aparat și îl îndreaptă spre tine, gestul este vizibil. La ochelari, camera este orientată permanent aproximativ în direcția în care privește purtătorul, iar singurul semnal rămâne o lumină de câțiva milimetri montată pe ramă.

Ce susține fiecare parte despre imaginile captate

Directoarea organizației, Sandra Molenaar, afirmă că un motiv suplimentar de îngrijorare este acela că „toate filmulețele și fotografiile pe care le face dispozitivul ajung la Meta”, compania care deține Facebook și Instagram. În aceeași declarație, publicată de Consumentenbond, ea susține că nu este clar ce face compania cu informațiile primite prin ochelari.

Meta descrie diferit funcționarea capturilor obișnuite. Pe pagina sa de confidențialitate, compania arată că fotografiile și videoclipurile realizate pentru galeria personală rămân stocate pe ochelari și ajung pe telefon doar atunci când utilizatorul alege să le transfere.

Cele două afirmații nu se exclud complet, pentru că descriu situații diferite. Un purtător de cuvânt al companiei a explicat pentru publicația Engadget că materialele rămân pe dispozitiv dacă utilizatorul nu le distribuie, dar că există o setare opțională care, odată activată, trimite automat capturile pe serverele Meta, unde sunt păstrate 30 de zile. Separat, imaginile realizate prin funcțiile de inteligență artificială — atunci când purtătorul întreabă asistentul despre ceea ce vede — sunt păstrate de companie și pot fi analizate de colaboratori externi pentru antrenarea sistemelor. Meta susține că nu folosește conținutul fotografiilor și al videoclipurilor pentru publicitate.

Ce se întâmplă cu o imagine depinde astfel de setările utilizatorului și de funcția folosită.

Un dispozitiv tot mai răspândit

EssilorLuxottica, compania-mamă a Ray-Ban, a anunțat în comunicatul de rezultate pentru 2025, publicat pe 11 februarie 2026, că vânzările de ochelari cu inteligență artificială dezvoltați împreună cu Meta — Ray-Ban Meta și Oakley Meta — au depășit 7 milioane de unități în cursul anului.

Consumentenbond arătase deja, într-o analiză publicată în august, că dispozitivul nu se mai vinde doar online, ci ajunge la opticieni obișnuiți, inclusiv în variante cu lentile cu dioptrii, care arată ca o pereche de ochelari de vedere.

Au apărut și încercări de a semnala prezența acestor dispozitive. Profesorul Yves Jeanrenaud a dezvoltat Nearby Glasses, o aplicație gratuită cu sursă deschisă care anunță utilizatorul când în apropiere se află ochelari Meta, relatează revista Fortune.

În spațiul public, excepția din GDPR nu acoperă automat orice filmare

Regulamentul general privind protecția datelor prevede o excepție pentru activitățile exclusiv personale sau domestice. Comitetul European pentru Protecția Datelor precizează însă, în Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor prin dispozitive video, că excepția trebuie interpretată restrictiv atunci când este vorba despre supraveghere video.

Conform ghidului, contează scopul înregistrării, locul, persoanele surprinse și modul în care imaginile sunt folosite ulterior. Când înregistrarea depășește sfera strict personală — de exemplu prin publicare pe rețele sociale sau prin utilizare comercială — cel care o realizează poate avea obligații specifice de protecție a datelor.

Codul civil și Codul penal: două paliere diferite

Legislația românească adaugă un strat distinct față de GDPR.

Codul civil prevede la articolul 73 că orice persoană are dreptul la propria imagine și poate împiedica reproducerea înfățișării sau a vocii sale. Articolul 74 enumeră faptele care pot fi considerate atingeri aduse vieții private, între care, la literele b) și c), interceptarea fără drept a unei convorbiri private și captarea sau utilizarea imaginii ori a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul acesteia. Articolul 75 stabilește limitele: nu constituie încălcare atingerile permise de lege sau cele care țin de exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale.

În plan penal, articolul 226 din Codul penal protejează în forma actuală persoana aflată într-o locuință, încăpere ori dependință ținând de aceasta și protejează, distinct, convorbirile private. Textul nu enumeră explicit spații precum toaletele publice, vestiarele sau cabinele de probă, motiv pentru care Parlamentul a discutat extinderea expresă a protecției penale și asupra acestora.

Senatul a adoptat în decembrie 2024 o propunere legislativă care introduce în articolul 226 formularea privind toaletele publice, vestiarele, cabinele de probă sau alte locuri similare, indiferent unde s-ar afla. Proiectul, înregistrat la Camera Deputaților ca PLX667/2024, se află în continuare în procedură parlamentară, Camera Deputaților fiind forul decizional.

La locul de muncă se aplică Legea 190/2018

Într-un birou, o fabrică sau un magazin, regulile sunt mai stricte decât în stradă.

Legea nr. 190/2018 stabilește la articolul 5 condițiile în care angajatorul poate monitoriza salariații prin mijloace de comunicații electronice sau prin supraveghere video: interesul legitim trebuie să fie temeinic justificat și să prevaleze asupra drepturilor angajaților, informarea prealabilă este obligatorie, iar angajatorul trebuie să fi analizat alte forme, mai puțin intruzive, de atingere a scopului.

Asta nu înseamnă că un angajat care poartă asemenea ochelari încalcă automat legea. Înseamnă că folosirea lor ca instrument de înregistrare în mediul profesional intră sub un regim diferit de cel al unei filmări personale.

Un precedent: interdicția dintr-o sală de spectacole din Utrecht

Discuția are deja un caz concret în Olanda. În septembrie 2025, sala de concerte TivoliVredenburg din Utrecht a introdus în regulamentul intern interdicția pentru ochelarii cu cameră, a relatat postul public NOS.

Decizia a venit după un incident petrecut în august 2025 la un festival din Rotterdam, unde un bărbat purtând asemenea ochelari a filmat femei la toaletă. Potrivit relatării NOS, agenții de pază nu au identificat inițial dispozitivul; l-au observat abia după ce vizitatorii au semnalat comportamentul bărbatului, iar poliția a confiscat ochelarii.

Directorul sălii, Jeroen Bartelse, a explicat pentru NOS că interdicția ține de siguranța socială a publicului, nu de filmare în sine, și că problema este faptul că cei din jur nu realizează întotdeauna că sunt filmați.

Cazul arată că unele spații au început deja să introducă propriile reguli, înainte ca la nivel european să existe o interdicție generală asupra dispozitivelor.

Până la o decizie a autorităților, ochelarii rămân în vânzare

Consumentenbond nu poate dispune el însuși interzicerea cerută, iar solicitarea nu declanșează automat o procedură. Până la o eventuală intervenție a autorităților competente, dispozitivul continuă să fie comercializat, iar utilizarea lui rămâne supusă regulilor privind protecția datelor, viața privată și dreptul la imagine, precum și regulilor stabilite de spațiile în care este folosit.

Surse: Consumentenbond — cererea de interzicere · Consumentenbond — testul privind indicatorul de înregistrare · Consumentenbond — analiza privind vânzarea în optici · Meta — confidențialitatea ochelarilor cu inteligență artificială · Meta — răspunsuri privind ochelarii cu inteligență artificială, iulie 2026 · Engadget — ce se întâmplă cu imaginile captate · Fortune — aplicația Nearby Glasses · EssilorLuxottica — rezultatele pentru 2025 · NOS — interdicția de la TivoliVredenburg · Comitetul European pentru Protecția Datelor — Ghidul 3/2019 · Codul civil, art. 73–75 — Portal Legislativ · Codul penal, art. 226 — Portal Legislativ · Legea nr. 190/2018, art. 5 — Portal Legislativ · Camera Deputaților, PLX667/2024