Imagine reală sau creație AI? Uniunea Europeană introduce etichete obligatorii pentru conținutul artificial

O fotografie poate prezenta un eveniment care nu a avut loc. O voce clonată poate reproduce aproape perfect timbrul unei persoane reale, iar un videoclip generat cu inteligență artificială poate părea o filmare autentică. Începând cu 2 august 2026, recunoașterea unor asemenea materiale nu va mai depinde doar de atenția utilizatorului.

Uniunea Europeană pune în aplicare obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 al AI Act. Acestea impun furnizorilor și utilizatorilor anumitor sisteme de inteligență artificială să facă vizibilă originea artificială a conținutului sau să introducă în fișiere marcaje care pot fi detectate automat.

Regulile nu interzic imaginile generate, vocile sintetice sau materialele de tip deepfake. Scopul lor este ca publicul să știe când ceea ce vede, aude sau citește a fost creat ori modificat semnificativ cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ce va trebui marcat

Furnizorii sistemelor care generează sau modifică imagini, înregistrări audio, videoclipuri și texte vor trebui să se asigure că rezultatele pot fi identificate într-un format detectabil automat.

Marcajul poate fi introdus în metadatele fișierului, în informațiile despre proveniența digitală sau prin alte soluții tehnice. Aceste semnale nu trebuie să fie neapărat vizibile pentru utilizator, dar trebuie să poată fi citite de platforme, programe și instrumente de verificare.

Separat, persoanele, companiile, creatorii și publicațiile care distribuie anumite materiale vor trebui să informeze publicul într-o formă clară și ușor de observat.

Obligația de informare se aplică în special:

• imaginilor, clipurilor și vocilor de tip deepfake;
• materialelor care prezintă în mod realist persoane, locuri, obiecte sau evenimente care nu au existat în forma respectivă;
• anumitor texte generate ori modificate cu AI și publicate pentru informarea publicului asupra unor chestiuni de interes general.

O etichetă ascunsă într-o pagină cu termeni și condiții nu va fi suficientă. Informația trebuie prezentată cel târziu atunci când utilizatorul vede sau aude conținutul pentru prima dată.

Ce înseamnă un deepfake

AI Act definește deepfake-ul drept un conținut audio, video sau vizual generat ori manipulat cu inteligență artificială, care seamănă cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și care ar putea fi confundat cu o înregistrare autentică.

În această categorie intră nu doar videoclipurile în care chipul unei persoane este înlocuit, ci și fotografiile complet artificiale, vocile clonate, discursurile fabricate sau scenele realiste care nu s-au petrecut niciodată.

Un material de acest tip va putea fi publicat în continuare, dar originea sa artificială va trebui comunicată publicului atunci când intră sub incidența articolului 50.

Nu orice fotografie retușată va primi etichetă

Noile reguli nu înseamnă că fiecare imagine prelucrată, fiecare filtru aplicat pe telefon sau fiecare text corectat cu AI trebuie însoțit de un avertisment.

Intervențiile tehnice minore sunt tratate diferit de modificările care schimbă substanțial realitatea prezentată.

Corectarea luminozității, ajustarea culorilor, eliminarea zgomotului de fond, reformatarea unui document sau verificarea ortografică nu transformă automat materialul într-un conținut sintetic supus etichetării vizibile.

Situația se schimbă atunci când AI adaugă persoane inexistente, modifică acțiunile cuiva, inventează un eveniment sau produce o voce care poate fi confundată cu cea a unei persoane reale. Comisia Europeană precizează că obligațiile trebuie aplicate proporțional, în funcție de natura și amploarea intervenției.

Ce se întâmplă cu arta, satira și ficțiunea

Filmele, operele artistice, satirele și materialele de ficțiune beneficiază de reguli mai flexibile.

Folosirea inteligenței artificiale trebuie dezvăluită, dar eticheta poate fi adaptată astfel încât să nu distrugă experiența artistică sau să împiedice utilizarea normală a operei.

Un film nu va trebui întrerupt permanent de avertismente, însă spectatorul trebuie să poată afla clar dacă anumite personaje, voci sau imagini au fost generate ori modificate artificial.

Comisia Europeană a propus și pictograme comune pentru identificarea conținutului AI. Folosirea lor este opțională, însă obligația legală de transparență nu este. Aplicarea unei pictograme nu garantează, singură, respectarea regulamentului.

Ce înseamnă regulile pentru presă

Pentru publicații, partea cea mai importantă privește textele generate sau modificate cu inteligență artificială și publicate pentru informarea publicului.

În principiu, utilizarea AI trebuie dezvăluită. Regulamentul prevede însă o excepție atunci când textul a trecut printr-un proces de verificare sau control editorial, iar o persoană ori o organizație își asumă răspunderea pentru conținut.

Prin urmare, folosirea unui instrument AI pentru documentare preliminară, structurare, transcriere, traducere sau corectură nu obligă automat o redacție să marcheze fiecare articol ca fiind generat artificial.

Condiția esențială este existența unui control editorial real. Informațiile trebuie verificate, sursele trebuie consultate, iar articolul trebuie asumat de publicație. Responsabilitatea pentru erori nu poate fi transferată algoritmului.

Situația este diferită atunci când un text este produs automat și publicat fără verificare umană sau când AI modifică în mod substanțial informația prezentată publicului.

Codul de bune practici nu înlocuiește legea

La 10 iunie 2026, Comisia Europeană a publicat forma finală a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat cu AI.

Documentul oferă companiilor și organizațiilor soluții tehnice și recomandări pentru aplicarea articolului 50. Semnarea codului este voluntară, însă respectarea obligațiilor prevăzute de AI Act este obligatorie.

Companiile care aderă la cod beneficiază de un cadru comun prin care pot demonstra modul în care respectă cerințele. Cele care nu îl semnează trebuie să dovedească prin alte mijloace că aplică legea.

Pentru unele sisteme generative introduse pe piață înainte de 2 august 2026 este prevăzută o perioadă de adaptare pentru marcajele tehnice, până în decembrie 2026. Materialele deepfake realizate înainte de intrarea în aplicare a regulilor nu sunt supuse unei obligații generale de etichetare retroactivă, deși marcarea lor este încurajată.

Ce va vedea utilizatorul

În practică, publicul va întâlni mai des formulări precum:

„Imagine generată cu inteligență artificială”
„Voce sintetică”
„Conținut modificat cu AI”
„Acest videoclip include elemente generate artificial”

Etichetele nu vor elimina falsurile și nici nu vor garanta că fiecare material manipulat va fi identificat. Persoanele care produc intenționat conținut înșelător pot încerca să elimine metadatele sau să evite platformele care aplică regulile.

Noile obligații creează însă un reper comun pentru dezvoltatori, platforme, companii, creatori și redacții. Originea artificială a unui material nu mai poate fi tratată doar ca o informație opțională sau ca o alegere de imagine.

Pentru utilizator, eticheta nu va spune dacă un material este bun, corect sau valoros. Va spune ceva mai simplu și tot mai important: că imaginea, vocea, videoclipul sau textul din fața sa nu trebuie confundat cu o înregistrare nealterată a realității.

Surse:

Comisia Europeană – Ghidul privind transparența conținutului generat cu AI

Comisia Europeană – Codul de bune practici pentru conținutul generat cu AI

Comisia Europeană – Întrebări și răspunsuri despre articolul 50 al AI Act

Comisia Europeană – Pictogramele europene pentru conținutul AI

EUR-Lex – Regulamentul european privind inteligența artificială