România, stat fondator al noii "bănci NATO" pentru apărare. Bucureștiul găzduiește biroul pentru flancul sudic

România intră oficial în arhitectura financiară a securității europene: țara noastră este unul dintre cei nouă membri fondatori ai Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), o instituție financiară internațională gândită să strângă zeci de miliarde de euro pentru apărare, infrastructură critică și reziliență. Anunțul a fost făcut la summitul NATO de la Ankara, iar Bucureștiul a fost ales să găzduiască biroul regional al băncii pentru flancul sudic.

Inițiativă canadiană, cu nouă state la start

Proiectul DSRB a pornit de la Canada, care a propus crearea unei bănci multilaterale cu rating AAA, capabilă să împrumute guverne aliate în condiții mai avantajoase decât piețele obișnuite. Alături de Canada și România, au semnat declarația de intenție Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, Turcia și Ucraina - o listă din care lipsesc, cel puțin deocamdată, Germania și Marea Britanie, ambele anunțând că nu se alătură inițiativei.

Ambiția declarată a fondatorilor este ca banca să mobilizeze până la 135 de miliarde de dolari pentru proiecte de apărare, cu obiectivul de a începe să funcționeze din 2027.

Ce câștigă România

Poziția de stat fondator îi dă României un cuvânt de spus în guvernanța băncii, nu doar acces la finanțare. Ministerul Finanțelor a fost implicat din fazele incipiente în conturarea structurii instituționale a DSRB, iar președintele Nicușor Dan a transmis că țara este onorată să găzduiască biroul regional, subliniind rolul strategic al României la Marea Neagră.

Miza pentru economie stă însă în partea de finanțare privată: DSRB urmează să acorde împrumuturi, garanții și investiții de capital nu doar guvernelor, ci și companiilor - cu accent pe IMM-uri din industria de apărare și din lanțurile de aprovizionare conexe. Banii ar putea merge spre extinderea capacităților de producție, dezvoltarea de tehnologii noi (inclusiv dual-use) și integrarea firmelor românești în lanțuri internaționale de furnizori pentru apărare, energie, securitate cibernetică sau infrastructură critică.

"Capital colectiv" pentru apărarea colectivă

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a rezumat miza astfel: apărarea aliată nu mai poate fi tratată doar ca planificare militară, ci are nevoie de finanțare predictibilă și capital mobilizat rapid. În aceeași notă, oficialii canadieni implicați în proiect au subliniat că DSRB nu vine să concureze băncile de dezvoltare existente, ci să acopere un gol: lipsa unui instrument dedicat, cu capital atât public cât și privat, pentru zona de apărare și reziliență.

Drumul până la bani reali

Semnătura de la Ankara e doar declarația de intenție - pasul dur abia urmează. Negocierile pentru statutul (charter-ul) băncii s-au încheiat deja la Montreal, iar sediul central va fi la Ottawa, Canada fiind țara care a găzduit și condus discuțiile. Următoarea etapă, ratificarea de către fiecare stat fondator în parlamentul propriu, e cea care decide dacă banca prinde contur până în 2027 sau rămâne un proiect întârziat, așa cum s-a întâmplat cu alte inițiative multilaterale similare.

Rămân și semne de întrebare. Germania și Marea Britanie, două dintre cele mai mari economii din NATO, nu au semnat, ceea ce reduce din start puterea de foc a băncii față de cifra vehiculată inițial de peste 100 de miliarde de lire (circa 134 de miliarde de dolari). În Canada, de unde a pornit inițiativa, comentatori economici au ridicat deja o întrebare incomodă: mecanismul funcționează pentru că țările cu rating de credit mai slab împrumută prin bancă la o dobândă apropiată de a statelor cu rating maxim, precum Canada. Practic, costul mai mic pentru un stat ca România nu apare din senin - el e susținut, indirect, de garanțiile și de bonitatea statelor puternice din grup. Iar Canada, care are deja rating AAA și se împrumută oricum ieftin pe piețe, nu are ce câștiga financiar direct din asta; riscă mai degrabă să ajungă ea însăși garant pentru împrumuturile altora.

Ce câștigă totuși Canada: sediul central al băncii, cu tot ce ține de asta - o estimare vehiculată la Ottawa vorbește de circa 3.500 de locuri de muncă direct legate de operarea băncii, plus integrarea firmelor canadiene de apărare și a băncilor mari canadiene (toate cele șase bănci mari din Canada au susținut deja public proiectul) în fluxurile de capital pe care le va genera instituția. Practic, miza pentru Canada nu e financiară în sensul strict - e vorba de influență: să fie ea cea care scrie regulile noii arhitecturi de finanțare a apărării occidentale, nu doar un stat care le urmează.

Pentru companiile românești din apărare, securitate cibernetică și tehnologii dual-use, testul real vine abia după ratificare: doar atunci se vor stabili criteriile de eligibilitate, plafoanele de finanțare și dacă un IMM va putea aplica direct sau doar prin proiecte girate de stat.

Surse: StartupCafe.ro, AGERPRES, Prime Minister of Canada, The Globe and Mail - anunț, The Globe and Mail - comentariu, Canada.c