Canicula se intensifică în România: până la 39°C în vest, într-o Europă lovită de căldură, secetă și incendii

România intră într-o nouă etapă a valului de căldură. Șapte județe din vestul și nord-vestul țării s-au aflat luni, 10 august, sub cod galben de caniculă, iar marți temperaturile vor urca până la 39°C în Câmpia de Vest.

Potrivit avertizărilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), prezentate de Digi24, județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș sunt vizate de temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat și nopți tropicale. Luni, maximele au fost estimate la 33-34°C în Maramureș și nord-vestul Transilvaniei și la 35-36°C în Banat și Crișana, iar pe arii restrânse — mai ales în Dealurile de Vest — minimele nocturne au rămas la 21-23°C.

Episodul se intensifică marți. Între 11 august, ora 10:00, și 12 august, ora 10:00, cele șapte județe trec sub cod portocaliu, cu maxime de 35-38°C și valori care pot atinge izolat 39°C în Câmpia de Vest, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități. În același interval, codul galben se extinde în Oltenia, Muntenia, sudul și, local, centrul Moldovei, precum și în cea mai mare parte a Transilvaniei, unde sunt prognozate maxime de 33-37°C.

Marți va fi cea mai fierbinte zi a episodului

Directorul ANM, Elena Mateescu, a declarat pentru Digi24 că marți va fi cea mai caldă zi a actualului episod. Masa de aer foarte cald care afectează Europa Centrală și de Vest se deplasează spre estul continentului, iar România se află la periferia acestui val. Potrivit meteorologului, temperaturile ar urma să se apropie din nou de normalul perioadei începând de joi, când maximele ar putea coborî spre 23-31°C. Există însă posibilitatea unui nou episod de căldură după 15 august — o evoluție pe care ANM subliniază că trebuie confirmată prin prognozele următoare.

Nopțile tropicale, partea mai puțin vizibilă a caniculei

Temperaturile maxime atrag atenția, dar riscul nu dispare după apus. Meteorologii vorbesc despre „noapte tropicală" atunci când temperatura minimă rămâne în jurul sau peste 20°C; în actualul episod, ANM estimează minime de până la 22-23°C în unele regiuni. Problema e că organismul pierde o parte din intervalul în care se poate răcori după expunerea din timpul zilei, iar mai multe nopți foarte calde la rând amplifică stresul termic, mai ales la persoanele în vârstă și la cei cu afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii.

Situația nu e specifică României. O analiză publicată în iunie de World Weather Attribution arată că temperaturile nocturne extreme din Europa de Vest au crescut puternic în ultimele decenii, iar efectul de insulă de căldură urbană, clădirile vechi și lipsa sistemelor eficiente de răcire sporesc vulnerabilitatea orașelor.

Europa a început vara cu recorduri

Actualul val de căldură vine după o primă parte a verii deja ieșită din comun. Datele Copernicus Climate Change Service arată că iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest: temperatura medie a aerului la suprafață a fost de 20,74°C, cu 3,05°C peste media perioadei 1991-2020, depășind recordul stabilit cu doar un an înainte, în iunie 2025. Franța și Anglia au avut cea mai caldă lună iunie din seriile lor de observații, iar Regatul Unit, Germania și Țările de Jos — a doua cea mai caldă. La nivel global, iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iunie din setul de date ERA5.

Căldura nu a început nici măcar odată cu vara calendaristică: în a doua jumătate a lunii mai, Europa de Vest traversase deja un val neobișnuit de timpuriu, cu recorduri doborâte în Franța, Portugalia, Irlanda și Regatul Unit.

Râurile scad, iar seceta începe să afecteze economia

Căldura persistentă nu înseamnă doar temperaturi greu de suportat. Lipsa precipitațiilor și evaporarea accelerată au redus debitele unor râuri europene importante, cu efecte asupra transportului, agriculturii, producției de energie și alimentării cu apă. O analiză Reuters publicată chiar luni, 10 august, arată că nivelurile scăzute ale unor râuri precum Rinul și Dunărea au perturbat transportul fluvial, iar unele centrale electrice au fost nevoite să-și reducă producția din cauza dificultăților legate de apa de răcire.

În Anglia, situația a devenit la fel de critică: aproape trei sferturi din teritoriu se află oficial în secetă, peste 27 de milioane de oameni sunt afectați de restricții la consumul de apă, iar nivelul rezervoarelor a înregistrat cea mai mare scădere pentru o lună iulie din ultimii 30 de ani. Căldura nu mai e, așadar, doar o problemă de confort: când persistă săptămâni întregi și e însoțită de secetă, efectele ajung în agricultură, energie, transport și alimentarea cu apă.

Aproximativ o jumătate de milion de hectare au ars în Uniunea Europeană

Solurile și vegetația uscate creează și condiții favorabile incendiilor. Datele europene citate în relatările publicate pe 10 august indică faptul că aproximativ o jumătate de milion de hectare au fost afectate de incendii în Uniunea Europeană de la începutul anului. Căldura extremă nu aprinde singură pădurile — focul poate avea cauze naturale sau umane — însă temperaturile ridicate, umiditatea scăzută și vegetația uscată îi favorizează propagarea rapidă. Încă din bilanțul pe iunie, Copernicus arăta că seceta contribuise la condițiile prielnice incendiilor în mai multe regiuni ale Europei.

Peste 10.000 de decese în exces într-o singură săptămână din iunie

Cel mai grav indicator al impactului căldurii rămâne mortalitatea. Ca să-l măsoare, rețeaua europeană EuroMOMO compară numărul de decese înregistrate efectiv într-o săptămână cu numărul care ar fi fost de așteptat în mod normal pentru aceeași perioadă, calculat pe baza mediei din anii anteriori. Diferența dintre cele două — decesele „în exces" — arată cât de mult a urcat mortalitatea peste nivelul obișnuit.

Potrivit datelor EuroMOMO analizate de Reuters, în săptămâna 22-28 iunie, când valul de căldură a atins intensitatea maximă în vestul Europei, s-au înregistrat aproximativ 10.650 de decese în plus față de nivelul așteptat, în 27 de țări — peste 9.000 dintre ele în rândul persoanelor de cel puțin 65 de ani. Surplusul nu a fost uniform: Franța și Belgia au raportat un „exces foarte ridicat", câteva țări (Spania, Elveția, Țările de Jos) un exces moderat, iar 17 dintre cele 27 de state s-au menținut la niveluri normale de mortalitate.

Contează, de asemenea, diferența dintre „decese în exces" și „decese provocate de caniculă": cele 10.650 de cazuri acoperă mortalitatea din toate cauzele și nu înseamnă că, pentru fiecare, cauza oficială a morții a fost stabilită individual drept expunerea la căldură. Specialiștii subliniază însă că o creștere de asemenea amploare este neobișnuită pentru acea perioadă a anului și că nu a fost identificat alt factor major — precum un val de COVID-19 — care s-o explice.

„E greu de explicat această mortalitate ridicată prin altceva decât căldura extremă", a spus Lasse Vestergaard, medicul care coordonează EuroMOMO la institutul danez Statens Serum Institut.

De ce valurile de căldură sunt mai intense decât în trecut

Canicula nu e provocată direct de schimbările climatice. Un val de căldură apare atunci când anumite condiții atmosferice favorizează pătrunderea și menținerea unei mase de aer foarte cald deasupra unei regiuni — episoade care existau și acum 50 sau 100 de ani. Diferența e temperatura de la care pornesc astăzi aceste fenomene: pe măsură ce planeta se încălzește, aceeași situație meteorologică se produce într-o atmosferă deja mai caldă, iar temperaturile extreme pot urca mai mult decât ar fi făcut-o în trecut.

O analiză World Weather Attribution asupra valului european din iunie 2026 ilustrează diferența. Cercetătorii au comparat episodul cu valuri de căldură istorice produse în condiții meteorologice asemănătoare și au estimat că temperaturile din timpul zilei ar fi fost cu circa 3,5°C mai scăzute în climatul anului 1976 și cu circa 2°C mai scăzute în cel din 2003. Cu alte cuvinte, mecanismul care aduce aerul fierbinte nu e nou; ce s-a schimbat e „fundalul" climatic peste care acționează — atmosfera și suprafața continentului sunt, în medie, mai calde decât acum câteva decenii. Un episod care în trecut aducea temperaturi ridicate poate împinge astăzi termometrele și mai aproape de pragurile periculoase, iar perioadele calde pot deveni mai persistente, cu nopți care nu mai lasă organismul și orașele să se răcorească.

Europa e deosebit de expusă. Datele Copernicus Climate Change Service arată că este continentul care se încălzește cel mai rapid: din a doua jumătate a anilor 1990, temperatura pe continent a crescut cu circa 0,56°C pe deceniu, mai mult decât dublul ritmului mediu global.

Ce urmează în România

Pentru România, intervalul critic imediat e ziua de marți, 11 august. Vestul și nord-vestul vor fi sub cod portocaliu, cu valori izolate de 39°C în Câmpia de Vest, iar în mare parte din restul țării va fi cod galben, cu temperaturi de până la 37°C. În noaptea de marți spre miercuri și în cursul zilei de miercuri sunt prognozate intensificări ale vântului, mai ales în vest și sud-est, precum și episoade de instabilitate atmosferică în unele regiuni.

Potrivit estimărilor ANM, temperaturile ar urma să scadă începând de joi, însă meteorologii urmăresc posibilitatea revenirii unei mase de aer foarte cald după 15 august — un scenariu care va fi confirmat sau infirmat în zilele următoare. Într-o vară în care Europa a trecut deja printr-un val de căldură excepțional de timpuriu în mai, prin cea mai fierbinte lună iunie măsurată vreodată în vestul continentului și prin episoade severe de secetă și incendii, cele 39°C prognozate pentru vestul României nu mai apar ca un fenomen izolat, ci ca parte a unei veri europene marcate de extreme.

Surse: Digi24 — Copernicus Climate Change Service — Reuters — World Weather Attribution — EuroMOMO — Copernicus