Taxa de 25 de lei pe colete dispare, UE adaugă 2 euro pe fiecare tip de produs. Comenzile simple costă mai puțin la import, cele variate mai mult

Un colet cu zece tricouri identice comandate de pe Temu genera până acum taxe de import de circa 8 euro. De duminică, 1 noiembrie 2026, aceeași comandă generează 5 euro. Un colet cu cinci tipuri de produse face drumul invers și urcă de la circa 20 la 25 de euro. Diferența vine din două schimbări care se petrec în aceeași zi: România renunță la propria taxă pe coletele extracomunitare, iar Uniunea Europeană adaugă una nouă, calculată altfel.

Guvernul a adoptat vineri, 30 octombrie, ordonanța de urgență care abrogă taxa logistică de 25 de lei. Taxa se aplica din ianuarie coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro expediate din state terțe. Ministerul Finanțelor justifică decizia, relatată de Digi24, prin evitarea dublei impuneri.

De ce dispare taxa românească și ce se întâmplă cu coletele aflate pe drum

Taxa fusese instituită prin art. XXII din Legea 239/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 15 decembrie 2025, și avea o valoare fixă. O pereche de șosete și un pachet cu zece produse diferite datorau aceeași sumă, cu condiția să îndeplinească cerințele legii.

Pentru comenzile deja plasate contează momentul livrării, nu cel al cumpărării. Coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie inclusiv rămân supuse vechii reguli. Pentru cele predate începând cu 1 noiembrie, obligația dispare. Banii încasați deja de firmele poștale nu ajung la buget, ci se restituie în cel mult 30 de zile de la predare.

Cumpărătorii nu primesc acești bani direct. Taxa era datorată de vânzător sau de platformă, nu de client, iar curierul o încasa de la aceștia. Tot lor le restituie suma. Dacă o platformă a inclus taxa în prețul plătit de client, doar ea poate decide dacă îi dă banii înapoi.

Cum se calculează taxele europene

Din 1 iulie 2026, coletele sub 150 de euro nu mai intră scutite de taxe vamale în Uniune. Potrivit Consiliului UE, statele membre au înlocuit scutirea cu o taxă vamală fixă de 3 euro. Aceasta se aplică până la punerea în funcțiune a platformei vamale europene de date, prevăzută pentru 2028.

De duminică se adaugă taxa de procesare, de 2 euro, întemeiată pe noul Cod vamal al Uniunii, Regulamentul (UE) 2026/2108. Din acești bani se acoperă verificarea datelor, analiza de risc și controalele vamale. Spre deosebire de taxa vamală, noua obligație nu are termen de expirare.

Ambele sume se aplică „pe articol”, iar în limbaj vamal articolul nu înseamnă bucată. Regulamentul îl definește drept unul sau mai multe bunuri din același colet care au, între altele, aceeași clasificare tarifară și aceeași origine. Clasificarea tarifară este codul sub care vama încadrează un tip de marfă. Zece tricouri identice formează astfel un singur articol, în timp ce un tricou, o pereche de căști și o husă formează trei.

Cât se schimbă taxele de import și cine le plătește

Imaginea de mai jos compară obligațiile de import pentru patru comenzi tip, înainte și după 1 noiembrie. Sunt simulări, nu sume achitate de cumpărător la livrare.

Până la 31 octombrie, un colet extracomunitar datora atât taxa vamală europeană de 3 euro pe articol, aplicată din iulie, cât și cei 25 de lei, aproximativ 5 euro, o singură dată pe colet. De la 1 noiembrie, suma fixă pe colet dispare, iar în locul ei apar 2 euro pe fiecare articol. Pragul se află între două și trei categorii: coletele cu unul sau două tipuri de produse ajung să genereze obligații mai mici, cele cu trei sau mai multe, mai mari.

Codul vamal stabilește că taxa de procesare se datorează de importator, adică de vânzătorul sau platforma care organizează livrarea, nu de consumator. Cumpărătorul simte costul doar indirect, dacă platforma alege să i-l transfere. Ea poate absorbi integral suma, o poate include în prețul produselor, o poate muta în tariful de transport sau își poate regândi felul în care grupează comenzile.

Locul de expediere influențează și el costul. Pentru mărfurile vândute din depozite vamale aflate în Uniune, regulamentul prevede o taxă de procesare mai mică, fiindcă bunurile stocate în cantități mari se controlează mai ușor decât coletele trimise direct.

De ce a înăsprit Uniunea Europeană regulile

Motivul principal este volumul. Potrivit Comisiei Europene, în 2025 au intrat în Uniune 5,9 miliarde de articole de mică valoare cumpărate pe internet, de patru ori mai multe decât în 2022, peste 90% provenind din China. Fiecare trebuie verificat pentru siguranță, etichetare și conformitate, iar vămile nu mai țin pasul.

Bruxelles-ul urmărește totodată să echilibreze concurența cu magazinele europene, care respectă standardele și plătesc taxe pe care vânzătorii din state terțe le puteau ocoli prin colete sub 150 de euro, scutite până în iulie de taxe vamale.Noul Cod vamal le atribuie platformelor rolul de importator, cu obligația de a garanta conformitatea produselor pe care le livrează.

Surse: Digi24 – adoptarea ordonanței · Regulamentul (UE) 2026/2108 – Codul vamal al Uniunii · Consiliul Uniunii Europene – Măsuri privind coletele mici