Medicamentele pentru slăbit schimbă obiceiurile de consum: porții mai mici, mai puțin alcool și haine noi

Două semnale din ultima săptămână arată cât de mult au ajuns medicamentele pentru slăbit să influențeze economia de consum. Pe 22 octombrie, firma de consultanță EY-Parthenon a publicat al treilea sondaj anual despre utilizatorii acestor tratamente, realizat pe 3.602 persoane, potrivit Benzinga.

A doua zi, Reuters a dezvăluit o prezentare trimisă de Heineken, luna aceasta, barurilor și localurilor din Marea Britanie. Al doilea producător de bere din lume avertizează că medicamentele pentru slăbit reduc pofta de alcool și că tradiția britanică a serilor lungi la pub, cu halbă după halbă, ar putea pierde teren. Compania le recomandă localurilor să promoveze jumătățile de halbă și băuturile fără alcool și să le ofere împreună cu porții mici de mâncare. E una dintre puținele ocazii în care un mare producător de alcool recunoaște deschis că aceste tratamente îi pot afecta vânzările.

În mai 2026, în aproximativ una din cinci gospodării americane, cel puțin un membru urma un tratament cu medicamente din familia GLP-1, față de 9% în ianuarie 2025. Sondajul a cuprins 3.089 de consumatori, ale căror răspunsuri au fost comparate cu datele lor reale de cumpărături. Schimbările se văd în supermarket, la restaurant, la bar și în cabina de probă.

Un medicament care schimbă senzația de foame

Cele mai cunoscute medicamente GLP-1 sunt semaglutida (Ozempic, Wegovy) și tirzepatida (Mounjaro, Zepbound). Ele imită un hormon care reglează glicemia și apetitul și încetinesc digestia. Pacientul se simte sătul după câteva înghițituri și rămâne așa mai mult timp. Pentru companiile care trăiesc din vânzarea de mâncare și băutură, înseamnă că o parte dintre clienți vor pur și simplu mai puțin. EY estimează că, până în 2033, între 35% și 40% dintre adulții americani vor fi folosit un astfel de tratament.

Ce dispare din coșul de cumpărături

La șase-opt luni după ce un membru al familiei începe tratamentul, gospodăria cheltuie cu 5,5% mai puțin pe alimente, arată PwC. Un studiu al Universității Cornell, care a urmărit cumpărăturile reale din peste 150.000 de gospodării, a găsit aproape aceeași scădere. Cheltuielile scad cel mai mult la chipsuri și alte gustări sărate (cu aproximativ 10%), la prăjituri și produse de patiserie dulci (aproape 9%) și la biscuiți (aproape 7%).

Cercetătorii de la Cornell au observat și momentul zilei în care se schimbă obiceiurile. Familiile cu venituri mari au renunțat mai ales la micul dejun luat la fast-food, iar cele cu venituri mai mici au tăiat din cină, notează Restaurant Business. Când tratamentul se oprește, efectul se diminuează.

Restaurantele și producătorii adaptează porțiile

Restaurantele au început să răspundă din primele luni ale anului. În februarie, Barry Gutin, cofondatorul lanțului cubanez Cuba Libre, povestea pentru postul public american WBUR cum a apărut ideea. Doi prieteni de-ai lui, așezați la mese diferite în aceeași seară, urmau amândoi tratamente GLP-1 și i-au explicat cum trebuie să mănânce. Unul i-a sugerat un meniu special. Gutin l-a creat, apoi a mutat trei preparate în meniul principal, ca porții mai mici la prețuri mai mici. Clienții le-au primit bine: la unul dintre preparate, aproximativ un client din patru alege acum porția mică.

În Indiana, Beth Tipton, coproprietara unui restaurant de familie, a introdus opt „mini-mese” după ce clienții i-au cerut porții mai mici. Știa problema din propria experiență: după o operație de micșorare a stomacului, descoperise că multe restaurante nu le permit adulților să comande din meniul pentru copii, relata în martie Fortune.

Marile lanțuri au urmat aceeași direcție. Olive Garden a lansat în ianuarie, la nivel național, un meniu cu porții reduse și a spus că utilizatorii de GLP-1 au fost unul dintre motive. The Cheesecake Factory și P.F. Chang’s oferă variante mai mici, iar TGI Fridays testează un meniu cu porții de copil pentru adulți. Pe 5 octombrie, KFC a lansat în SUA o porție de la 3,49 dolari care încape în suportul de pahar al mașinii, potrivit Daily Voice. Compania nu a legat-o de medicamentele pentru slăbit, ci de nevoia clienților de a mânca din mers.

Producătorii de alimente s-au adaptat mai devreme. Nestlé a lansat încă din 2024 o gamă de mâncăruri congelate în porții mici, fiecare cu cel puțin 20 de grame de proteine. General Mills și alți producători mari au trecut la ambalaje mai mici și la produse cu mai multe proteine și fibre, notează Food Dive.

Utilizatorii beau mai puțin, dar efectul asupra pieței e încă neclar

Reuters a stat de vorbă cu 11 utilizatori, iar zece dintre ei au spus că au redus alcoolul, unii aproape complet: le face rău sau nu-l mai doresc. Dincolo de aceste mărturii, datele de piață arată o tendință similară.Firma de cercetare Circana a analizat cumpărăturile pe o perioadă de doi ani și a constatat că gospodăriile americane în care cineva ia astfel de medicamente cheltuiau lunar pe alcool cu aproximativ 7% mai puțin decât celelalte. La bere, diferența ajungea la 13,5%.

Nu toată industria trage aceeași concluzie. Carlsberg a declarat că datele disponibile nu arată că medicamentele ar influența decisiv consumul de bere, potrivit Beverage Daily. Cifrele Circana compară gospodării diferite și nu demonstrează că tratamentul e singura cauză. Heineken a spus că va continua să urmărească aceste comportamente și în 2027.

Cabina de probă, din nou plină

Hainele sunt categoria în care utilizatorii cheltuie mai mult. Conform PwC, 73% dintre ei spun că mărimea li s-a schimbat semnificativ, iar cheltuielile cu îmbrăcămintea cresc cu 9,9% după șase-opt luni de tratament. Vânzările de blugi pentru femei au crescut cu 66%. Doar un sfert dintre utilizatori declară însă că cheltuie mai mult pe haine în total, pentru că mulți așteaptă să li se stabilizeze greutatea.

Schimbarea îi readuce pe oameni în magazinele fizice, unde pot proba, arăta în august o anchetă Reuters. Nora Nye, avocată în Denver, a slăbit aproximativ 36 de kilograme cu Mounjaro. Pentru prima dată în peste trei decenii a avut nevoie de o mărime mai mică, iar într-un magazin Macy’s nu știa de unde să înceapă. Directoarea lanțului David’s Bridal spune că viitoarele mirese probează în medie de două ori mai multe rochii decât înainte, uneori până la zece modele. În Minneapolis, Wendy Fossum și John White, căsătoriți, au slăbit împreună aproximativ 80 de kilograme și caută haine la prețuri accesibile. Ea spune că va cumpăra mai mult abia după ce greutatea i se stabilizează.

Situația din România

Aproape toate datele disponibile vin din Statele Unite și Marea Britanie. Pentru România nu există studii publice comparabile despre efectul acestor tratamente asupra consumului.

Contextul local e diferit. Ozempic nu mai este comercializat în România din 31 iulie 2024, din motive comerciale, a anunțat Agenția Națională a Medicamentului. Nevoia medicală rămâne mare: Forumul Român de Obezitate estimează că peste 4 milioane de români suferă de obezitate. Cât de mult se vor folosi aceste medicamente la noi depinde de disponibilitate, preț și indicația medicală. Specialiștii forumului subliniază că aceste tratamente nu înlocuiesc dieta și mișcarea, ci le completează.

Surse: Benzinga – EY-Parthenon · Reuters – Heineken · PwC – The end of more · Food Business News – studiul Cornell · Restaurant Business · WBUR · Fortune · Daily Voice · Nestlé – comunicat Vital Pursuit · Food Dive · Beverage Daily · Reuters – cumpărăturile de haine · Digi24 – anunțul ANMDMR · Newsweek România – FORO