La 815 metri în adâncul Pietrei Craiului, un speolog s-a scufundat pentru a căuta continuarea celei mai adânci peșteri din România

Pe 23 septembrie, speologul scafandru Radu Pușcas a intrat în apa care închide cel mai adânc punct cunoscut al Avenului de sub Vârful Grind, în Masivul Piatra Craiului. Potrivit Clubului de Speologie Silex Brașov, a fost prima scufundare în acel loc și a stabilit un record național: scufundarea speologică realizată la cea mai mare adâncime față de intrarea unei peșteri din România.

Recordul nu ține de cât de adânc a coborât sub apă, ci de locul unde se află apa. Pasajul inundat se găsește la 815 metri sub intrarea în peșteră. Speologii numesc un astfel de pasaj sifon: o porțiune în care apa umple galeria până în tavan, iar trecerea mai departe e posibilă doar cu echipament de scufundare.

Sifonul s-a dovedit puțin adânc, sub un metru. Pușcas a reușit să înainteze parțial prin zona cea mai îngustă, dar dimensiunile și forma pasajului nu i-au permis să treacă complet.

Cea mai adâncă peșteră din țară

Avenul de sub Vârful Grind, cunoscut și ca Avenul din Colții Grindului, a fost descoperit în 1985 și este cea mai adâncă peșteră cunoscută din România. Intrarea se află la aproximativ 1.922 de metri altitudine, în abruptul estic al Pietrei Craiului, într-o zonă numită Hornurile Grindului, unde nu ajunge nicio potecă montană.

Peștera e alcătuită aproape numai din puțuri verticale, cu foarte puține porțiuni orizontale. Se coboară mai ales pe corzi, cu tehnici de speologie alpină. Actualul capăt a fost atins abia în 2025, după ce exploratorii au trecut de un alt sifon, aflat la −775 de metri, și au descoperit o ramură nouă.

O lună pe verticala muntelui

Expediția Grind Explo 2026 a durat 25 de zile, între 11 septembrie și 5 octombrie. E o durată neobișnuit de lungă pentru o expediție speologică în România, potrivit organizatorilor. Au participat 36 de speologi din șapte cluburi și asociații. Cam o treime dintre ei au coborât până la −815 de metri.

Pregătirea scufundării a început din primele zile. Sute de kilograme de corzi, acumulatori, echipament de scufundare și cățărare, truse de prim ajutor și hrană au fost cărate mai întâi până la intrare, apoi coborâte în mai multe ture pe corzi. Chiar și apa pentru tabăra de la suprafață a trebuit adusă de la baza muntelui.

În subteran, speologii au dormit în bivuacuri amenajate la −540 și −775 de metri. Temperatura urcă de la 3–3,5 °C lângă intrare la 5,5–6 °C în zona cea mai adâncă, iar umiditatea e foarte ridicată. Pe multe verticale, apa curge sau picură continuu de pe pereți. Unul dintre speologi a stat nouă zile consecutive în subteran și 17 zile în total.

Pentru coordonare, echipele au reparat și prelungit linia de telefon din peșteră până la sifonul de la −815 de metri. Așa au putut comunica între suprafață, bivuacuri și locul scufundării.

Sifonul rămâne închis, peștera rămâne deschisă

După scufundare, echipe succesive au coborât aproape zilnic până la −815 de metri. Acolo au scos blocuri de piatră și au spart roca de deasupra sifonului ca să-l lărgească. La finalul expediției, pasajul era încă impracticabil, dar lucrările au pregătit terenul pentru campaniile viitoare.

În altă zonă a peșterii, la aproximativ −400 de metri, exploratorii s-au cățărat 11 metri pe o verticală pe care curgea apă. Printr-o deschidere au ajuns la baza unui puț nou, înalt de cel puțin 30 de metri. După încă vreo 10 metri de cățărare pe peretele lui, vârful puțului tot nu se vedea. Descoperirea susține ipoteza unei noi ramuri paralele a peșterii.

Expediția a fost organizată de Clubul de Speologie Silex Brașov și Asociația Speologică Focul Viu București, în Parcul Național Piatra Craiului. Potrivit organizatorilor, sifonul de la −815 de metri rămâne principala cale spre adâncime, iar ramura de la −400 de metri, una dintre direcțiile următoarelor explorări.

Sursă: Clubul de Speologie Silex Brașov, comunicatul expediției Grind Explo 2026