România coboară în clasamentul libertății presei: locul 55 din 180 de țări în 2025
România pierde teren în lupta pentru libertatea presei, coborând pe locul 55 din 180 în clasamentul RSF 2025. Într-un context internațional marcat de cenzură, violențe și presiuni economice, presa românească se confruntă cu provocări sistemice ce amenință funcționarea unei democrații autentice.
Raport RSF 2025: Presa românească, prinsă între presiuni politice, blocaje economice și lipsa reformelor
România a pierdut șase poziții față de anul trecut împreună cu publicarea clasamentului global privind libertatea presei realizat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) și publicat de Deutsche Welle, ajungând pe locul 55 din 180 de țări analizate. Potrivit raportului lansat pe 3 mai 2025, de Ziua Mondială a Libertății Presei, scăderea reflectă presiuni tot mai evidente asupra jurnaliștilor, generate de interferențe politice, dezechilibre economice și lipsa unui cadru legislativ funcțional.
O presă fragilă din punct de vedere financiar
RSF atrage atenția asupra unei crize financiare prelungite care afectează grav independența redacțiilor. Problemele majore identificate includ:
- Lipsa unor modele de finanțare sustenabile;
- Dependenta de fonduri publice direcționate netransparent;
- Reducerea veniturilor din publicitate, deturnate spre platforme sociale;
- Dispariția treptată a redacțiilor locale.
Această precaritate expune presa la autocenzură, compromite investigațiile de profunzime și favorizează intruziunea intereselor politice în politicile editoriale.
Interferențe politice sistemice
Raportul semnalează că, în ciuda statutului de democrație europeană, România se confruntă cu presiuni politice constante asupra presei. RSF menționează:
- Concentrarea excesivă a proprietății media;
- Acces inegal la informații publice;
- Manipulare prin publicitate instituțională;
- Campanii online de discreditare împotriva jurnaliștilor critici.
Date RSF 2025 privind România:
- Loc ocupat: 55 din 180
- Loc anul trecut: 49
- Scădere: 6 poziții
- Scoruri slabe: context politic, economic și legal
România pierde teren în fața unor state vecine care implementează reforme mai rapide și transparente. Republica Moldova, deși confruntată cu propriile provocări interne, a urcat în clasament și ocupă locul 51, semnalând o tendință pozitivă de profesionalizare și susținere a presei independente. Slovenia, pe locul 49, menține o presă activă și pluralistă, sprijinită de politici publice coerente și de un cadru legislativ mai stabil. Aceste evoluții arată că progresele sunt posibile atunci când există voință politică și implicare instituțională reală.
Tendințe globale: presa sub presiune în toată lumea
Raportul RSF din 2025 evidențiază o realitate alarmantă: în peste 90 de țări, presa operează într-un climat definit ca „dificil” sau „foarte grav”. Este cel mai slab bilanț global de la începutul măsurătorilor în 2002. Criza este una complexă, cu multiple cauze convergente:
- Regimuri autoritare care cenzurează, controlează și reprimă orice formă de exprimare critică;
- Insecuritate crescută: jurnaliștii sunt tot mai des amenințați, arestați, atacați fizic sau chiar asasinați;
- Presiune economică generalizată, care limitează independența editorială prin reducerea veniturilor și concentrare de capital;
- Lipsa transparenței în ceea ce privește finanțarea presei și proprietatea asupra instituțiilor media.
Consecințele acestor tendințe se resimt direct în calitatea informației, pluralismul opiniilor și încrederea publicului în mass-media.
În fruntea clasamentului rămân țările scandinave, recunoscute pentru stabilitatea democratică și legislația avansată în domeniul libertății presei: Norvegia, Estonia, Olanda și Suedia. Ele sunt urmate de câteva democrații consolidate din afara Europei, precum Noua Zeelandă (locul 16) și Trinidad și Tobago (locul 19), care oferă un cadru legal robust, siguranță pentru jurnaliști și diversitate editorială.
La polul opus, Eritreea ocupă ultimul loc (180), urmată de Coreea de Nord, China și Siria – toate caracterizate prin control absolut asupra informației, lipsa presei independente și represalii brutale împotriva celor care încalcă linia oficială.
Acest dezechilibru accentuează falia globală între regimurile deschise și cele autoritare, în care presa devine un instrument de propagandă și teroare informațională, nu o sursă de adevăr public.

Recomandări RSF pentru toate țările
Pentru a contracara declinul tot mai accentuat al libertății presei la nivel mondial, Reporteri fără Frontiere propune un set de măsuri-cheie, aplicabile în toate statele – indiferent de nivelul lor de dezvoltare sau de poziția ocupată în clasament. Aceste recomandări oferă un cadru coerent de acțiune pentru guvernele care doresc să sprijine jurnalismul independent și responsabil:
1. Transparență în finanțare
Se recomandă adoptarea unor legi clare și aplicabile privind:
- modul de alocare a bugetelor publice către instituții media;
- transparența contractelor de publicitate instituțională;
- identificarea clară a proprietarilor și beneficiarilor reali ai trusturilor de presă. Aceste măsuri reduc riscurile de corupție, favoritism politic și manipulare prin resurse economice.
2. Protecția jurnaliștilor
Statele trebuie să asigure un cadru legal care:
- sancționează prompt orice formă de hărțuire, amenințare sau violență împotriva jurnaliștilor;
- oferă mecanisme de apărare în justiție și sprijin instituțional pentru victime;
- monitorizează constant riscurile la care sunt expuși profesioniștii din media, inclusiv în mediul digital.
3. Independență editorială
RSF recomandă:
- depolitizarea conducerii instituțiilor publice de media (radio/TV național);
- protejarea pluralismului în media locală și regională;
- crearea de fonduri independente pentru sprijinirea jurnalismului de interes public.
4. Educație media și alfabetizare digitală
Pentru a combate dezinformarea, se impune:
- introducerea educației media în școli, începând cu nivelul gimnazial;
- sprijinirea platformelor de fact-checking și inițiativelor de jurnalism explicativ;
- încurajarea gândirii critice în rândul tinerilor și adulților prin campanii publice și colaborări cu ONG-uri.
Aceste direcții nu sunt doar măsuri tehnice, ci reprezintă piloni ai democrației funcționale și ai unui spațiu public sănătos.
Un test pentru democrație
Raportul RSF din 2025 marchează un moment de cotitură. Cu presa sub presiune în jumătate din lume, iar jurnaliștii mai expuși ca niciodată, libertatea de exprimare devine un indicator critic al stării democrațiilor.
Pentru România, clasarea pe locul 55 în indexul global este un semnal clar că nu este suficient doar să evităm derapajele grave, ci este necesar să reconstruim din temelii un ecosistem media care să funcționeze independent, transparent și în interesul cetățeanului. Într-o lume a polarizării și dezinformării, accesul la jurnalism de calitate devine nu doar un drept, ci o formă de apărare a adevărului.
Sursa principală : Deutsche Welle, Raport-Reporteri fără Frontiere (RSF)