Proces cu inteligența artificială: Activistul Robby Starbuck dă în judecată Meta pentru defăimare

Robby Starbuck acuză compania Meta că AI-ul său a generat afirmații false despre implicarea sa în mișcări extremiste. Cazul ar putea deschide o nouă eră juridică privind răspunderea pentru conținutul generat de inteligență artificială.

În aprilie 2025, activistul conservator american Robby Starbuck a intentat un proces împotriva companiei Meta, acuzând-o de defăimare. Motivul: chatbot-ul AI al companiei ar fi generat în mod repetat afirmații false și dăunătoare despre implicarea sa în evenimentele de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021 și presupuse legături cu mișcarea QAnon. Procesul a fost depus la o instanță din statul Delaware, iar Robby Starbuck solicită despăgubiri în valoare de peste 5 milioane de dolari, potrivit The Wall Street Journal.

Ce susține Robby Starbuck

Pentru a înțelege temeiul plângerii, trebuie analizate acuzațiile directe formulate de Robby Starbuck. El susține că afirmațiile generate automat de chatbot-ul Meta nu sunt doar eronate, ci și profund dăunătoare pentru reputația sa publică. Acestea făceau referire la implicarea sa într-un eveniment cu puternic impact politic – revolta de la Capitoliu – și îl asociau cu o mișcare extremistă notorie, QAnon. În contextul polarizării actuale din societatea americană, asemenea afirmații pot duce la ostracizare profesională, pierderea de colaborări și chiar amenințări la adresa siguranței personale.

Starbuck, fost candidat republican și personalitate activă pe rețelele sociale, afirmă că a descoperit în august 2024 că chatbot-ul AI dezvoltat de Meta răspândea afirmații eronate despre el. Printre acestea: că ar fi fost unul dintre organizatorii revoltei de la Capitoliu și că ar avea legături directe cu mișcarea conspiraționistă QAnon.

Potrivit documentelor depuse în instanță, Starbuck a contactat Meta imediat după ce a identificat aceste afirmații, însă răspunsul companiei a fost vag, iar conținutul problematic ar fi continuat să apară în interacțiunile utilizatorilor cu AI-ul Meta.

„Nu pot permite ca o tehnologie creată de o corporație globală să îmi distrugă reputația cu minciuni generate automat. Cineva trebuie să răspundă,” a declarat Starbuck pentru The Wall Street Journal.

Despre proces și implicațiile legale

Procesul deschis de Robby Starbuck nu este doar un demers individual de reparare a onoarei. Este și un test juridic care ar putea defini granițele răspunderii în epoca AI. Alegerea instanței din Delaware este semnificativă, având în vedere că multe corporații americane sunt înregistrate aici, iar hotărârile emise pot avea un impact de jurisprudență extins. Cazul atinge miezul unei întrebări fundamentale: poate o companie să fie trasă la răspundere pentru conținutul emis de un algoritm care funcționează (teoretic) autonom, dar a fost creat, antrenat și lansat de respectiva companie?

Procesul a fost înregistrat la o instanță superioară din statul Delaware, un forum legal frecvent utilizat pentru litigii comerciale cu implicații mari. Plângerea vizează daune materiale și morale, invocând neglijența Meta în controlul și moderarea conținutului generat de AI-ul său.

Cazul aduce în prim-plan o problemă juridică emergentă: cine este responsabil pentru afirmațiile făcute de o inteligență artificială? Poate fi trasă la răspundere compania care o dezvoltă, chiar dacă afirmațiile nu sunt scrise de angajați umani?

Reacția Meta

Răspunsul Meta până la acest moment a fost rezervat, dar sugestiv. Compania recunoaște că AI-ul nu este infailibil și că pot apărea greșeli, dar încearcă să delimiteze răspunderea. Nu este clar dacă Meta va alege să negocieze, să conteste faptele sau să modifice rapid algoritmul. Poziția lor de până acum indică o strategie legală atent calculată, menită să evite asumarea unei responsabilități directe care ar putea genera un val de litigii.

Până în prezent, Meta nu a emis un răspuns oficial detaliat. Un purtător de cuvânt a declarat pentru presă că firma investighează acuzațiile și că ia „în serios responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor în interacțiunile cu AI-ul companiei.”

De asemenea, compania a reiterat faptul că tehnologia AI este în continuă dezvoltare și că erorile pot apărea, dar a refuzat să comenteze pe fondul procesului.

Un precedent cu potențial major

Dacă instanța va decide în favoarea lui Robby Starbuck, acest caz ar putea deveni un punct de cotitură în legislația privind AI-ul. Nu este vorba doar de despăgubiri financiare, ci de crearea unui precedent care să definească obligațiile companiilor care dezvoltă tehnologii conversaționale. Un verdict împotriva Meta ar însemna că firmele pot fi trase la răspundere pentru conținutul emis de sistemele lor, ceea ce ar obliga la reglementări și audituri mult mai stricte înainte de lansarea publică a unor astfel de servicii.

Experții în drept digital urmăresc cu interes evoluția cazului, considerând că ar putea crea un precedent.

„Acesta este unul dintre primele procese în care un chatbot este implicat într-un caz de defăimare. Dacă instanța decide că Meta este responsabilă, deschide o ușă largă către sute de procese similare,” a declarat dr. Lisa Hartman, specialistă în dreptul tehnologiei.

Starbuck, care este o figură controversată în peisajul politic american, a declarat că nu dorește doar despăgubiri, ci și clarificări legale despre modul în care marile platforme trebuie să gestioneze comportamentul AI-ului lor.

„Astăzi este vorba despre mine. Mâine poate fi despre oricare dintre voi.”

Conținut generat de AI: limită sau libertate?

Tot mai mulți juriști susțin că, odată cu maturizarea sistemelor de inteligență artificială, apare o nevoie urgentă de clarificare a statutului legal al conținutului generat automat. Întrebările esențiale devin: cui aparține conținutul creat de AI? Este acest conținut o formă de exprimare protejată? Cine răspunde pentru daunele cauzate? Aceste dileme nu au încă un răspuns unic în legislația internațională, dar cazuri precum cel intentat de Starbuck aduc presiune asupra guvernelor să stabilească direcții clare.

Cazul ridică întrebări profunde despre natura conținutului generat automat. Dacă AI-ul produce conținut fals sau dăunător, poate fi considerat acest conținut o exprimare a companiei care l-a creat? Și dacă da, care sunt limitele libertății tehnologice?

În lipsa unei legislații clare, astfel de cazuri devin terenul de testare pentru noile norme de reglementare. Uniunea Europeană a introdus deja prin AI Act cerințe stricte pentru sistemele de inteligență artificială, dar în SUA cadrul legal rămâne fragmentat.

Cazul este încă la început, dar reverberațiile lui se simt deja în industria tehnologică. Avocații, companiile de tehnologie, ONG-urile și legislatorii analizează atent implicațiile, anticipând că o eventuală decizie favorabilă reclamantului va încuraja apariția altor acțiuni similare. Dezbaterea nu este doar despre corectitudinea unei afirmații, ci despre felul în care societatea gestionează granița dintre inovație și responsabilitate. Ce este permis? Ce trebuie reglementat? Cine plătește când tehnologia greșește?

Procesul este încă în faza preliminară, însă va atrage cu siguranță atenția marilor companii tech, a juriștilor și a legiuitorilor. Dezbaterea nu este doar despre Robby Starbuck sau Meta, ci despre felul în care societatea va defini responsabilitatea digitală într-o eră a comunicării automate.

Sursă principală: The Wall Street Journal.