Ziua care a aprins secolul XX: asasinatul de la Sarajevo si inceputul nebuniei mondiale
Pe 28 iunie 1914, în Sarajevo, un student bosniac numit Gavrilo Princip a tras două gloanțe care au schimbat fața lumii. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand și a soției sale a fost scânteia care a dus, în doar o lună, la izbucnirea Primului Război Mondial.
În spatele acestei crime stă o încrengătură de simboluri, coincidențe și naționalism fanatic, care transformă un act de teroare într-un episod aproape mitologic.
Ziua Vidovdan: simbolism și sânge
28 iunie nu era o zi aleasă la întâmplare. Pentru sârbi, era ziua Vidovdan – comemorarea Bătăliei de la Kosovo din 1389, un simbol al jertfei naționale și al identității ortodoxe. În mitologia națională sârbă, ziua aceasta este încărcată de tragedie și glorie. Alegerea acestei date pentru vizita moștenitorului coroanei austro-ungare în Bosnia era cel puțin provocatoare. Pentru Gavrilo Princip și camarazii săi din organizația Mâna Neagră, reprezenta o ocazie perfectă pentru un „act de sacrificiu eroic”. Un gest menit să insulte imperiul și să trezească din amorțire conștiința slavă.
Un atentat cu multe ocazii ratate
Dimineața acelei zile de vară era senină. Franz Ferdinand și soția sa Sophie au fost întâmpinați cu onoruri și cu un aer festiv. Dar pe străzile din Sarajevo, șase tineri complotiști își așteptau momentul. Primul a ezitat. Al doilea a aruncat o bombă care a ricoșat de pe capota mașinii și a explodat sub automobilul următor, rănind mai mulți ofițeri. În ciuda haosului, arhiducele a decis să-și continue programul.
După câteva ore, când coloana imperială s-a pus din nou în mișcare, șoferul a fost informat greșit despre traseul modificat. Mașina a virat pe o stradă greșită și s-a oprit exact în fața unei cafenele unde se afla, deziluzionat și sleit, Gavrilo Princip. Ca și cum destinul însuși își pregătise scena. Princip s-a apropiat și a tras două focuri de pistol: unul l-a lovit pe Franz Ferdinand în gât, celălalt pe Sophie în abdomen. Ambii au murit în câteva minute. Era ora 10:50.
Povara istoriei pe umerii unui adolescent bolnav
Gavrilo Princip era un adolescent sărac, bolnav de tuberculoză, crescut în umbra imperialismului austro-ungar și al idealurilor romantice despre eliberarea slavă. Crescut cu Balzac și Nietzsche, se considera o unealtă a istoriei. Avea doar 19 ani și nu putea fi condamnat la moarte. A fost închis într-un penitenciar de maximă securitate, unde a murit patru ani mai târziu, subnutrit, bolnav și cu o gaură în umăr de la tuberculoza osoasă. Pe peretele celulei scrisese: „Trupul meu e ruinat, dar sufletul mi-e senin. Am fost ceea ce sunt.”
Lanțul de foc care a cuprins lumea
Atentatul de la Sarajevo a fost doar scânteia. Austro-Ungaria a acuzat Serbia că a orchestrat atentatul. Germania și-a exprimat sprijinul necondiționat pentru Viena. Rusia a mobilizat trupele în apărarea Serbiei. Franța și Marea Britanie s-au antrenat în conflict. În doar o lună, Europa a fost aruncată într-un conflict cum nu mai cunoscuse.
Primul Război Mondial a început oficial pe 28 iulie 1914. Până în 1918, 70 de milioane de soldați au fost mobilizați. 20 de milioane de oameni au murit. Imperii s-au prăbușit. O întreagă lume veche s-a destrămat – și totul a pornit de la o stradă din Sarajevo.
Sarajevo – locul unde timpul s-a frânt
Pe podurile și străzile înguste din Sarajevo, memoria atentatului persistă. Plăcile comemorative au fost ridicate și dărâmate, în funcție de regim. Gavrilo a fost considerat erou, apoi terorist, apoi martir, apoi uitat. Nicio narațiune nu-l poate cuprinde complet.
Ziua de 28 iunie – Vidovdan – continuă să fie simbolică în Balcani. În 1989, Slobodan Milošević rostea acolo un discurs naționalist inflamator, cu doar câțiva ani înainte de războaiele iugoslave. Istoria, se pare, are o memorie circulară.
Lecția de la Sarajevo
Istoria nu se scrie doar cu armate și tratate. Uneori, destinul unei epoci atârnă de o oprire greșită de mașină, de o dată încărcată simbolic, de mâna tremurândă a unui tânăr bolnav. Sarajevo nu este doar locul unui atentat – este locul unde începutul s-a confundat cu sfârșitul. Iar 28 iunie, în Balcani, nu va fi niciodată o simplă zi de vară.
Arhiva Ciudățeniilor Istoriei aduce la lumină întâmplări care îți dau fiori, dar și curiozitatea de a săpa mai adânc.
Sursa: Enciclopedia României – Istoria României (coord. Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan),
