Viktor Orbán și campania anti-ucraineană: retorică dură și propagandă de stat

Viktor Orbán lansează o campanie agresivă anti-Ucraina în Ungaria: dezinformare, afișe și propagandă non-stop

Campanie de ură fără precedent în Ungaria

În ultimele săptămâni, în Ungaria rulează constant pe canalele mass-media pro-guvernamentale o serie de spoturi video și materiale vizuale care asociază Ucraina cu traficul de droguri, arme și activități mafiote. Campania este susținută de guvernul premierului Viktor Orbán și urmărește, conform declarațiilor oficiale, informarea populației în contextul unei consultări naționale privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează Deutsche Welle .

Videoclipurile utilizează imagini dramatice: anchetatori în laboratoare de droguri, amprente, gloanțe, fețe mascate, un cap de lup negru care privește amenințător către cameră. Un narator cu o voce gravă afirmă:

„Traficul de droguri și arme este specialitatea mafiei ucrainene. Cruzimea lor este notorie în întreaga lume. Războiul le pune în mâini mai multe arme ca niciodată.”

Apoi, pe fundalul unei coloane sonore tensionate, apare un tanc, un bărbat care își pune o cagulă, iar în final imaginea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Textul suprapus spune:

„Bruxelles se joacă cu focul. Dacă Ucraina aderă la UE, mafia ucraineană va putea intra nestingherită în Ungaria.”

Un referendum mascat și o direcție clară

Guvernul maghiar a lansat o consultare publică deschisă tuturor cetățenilor, prin care aceștia sunt chemați să răspundă la întrebarea dacă susțin aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Votul este posibil până pe 20 iunie 2025, iar, potrivit informațiilor oficiale, rezultatele vor fi analizate pentru a defini poziția Ungariei în negocierile europene.

Deși nu este un referendum oficial, campania care însoțește această consultare se desfășoară în termeni extrem de polarizanți. Toate materialele prezentate în mass-media controlată de stat sugerează că aderarea Ucrainei ar reprezenta un risc major pentru securitatea, economia și cultura Ungariei.

În paralel cu consultarea, au fost amplasate în întreaga țară panouri publicitare care îl înfățișează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu o expresie severă, în spatele căruia apar Ursula von der Leyen și Manfred Weber. Această imagine apare pe fundaluri sumbre, cu texte alarmiste.

Retorică dură și influențe ruse

Viktor Orbán nu este la prima campanie de acest tip. În ultimii ani, a desfășurat numeroase campanii care au avut ca ținte migranții, Uniunea Europeană, precum și persoane sau entități simbolice pentru opoziția ideologică, cum ar fi miliardarul George Soros. Aceste campanii s-au remarcat prin mesaje repetate, afișe sugestive și o prezență constantă în mass-media controlată de guvern.

În cazul Ucrainei, tonul folosit este mai radical decât în campaniile anterioare. Declarațiile premierului au devenit tot mai dure pe măsură ce retorica anti-ucraineană s-a intensificat. În discursurile sale oficiale și aparițiile publice, Orbán a prezentat Ucraina drept o entitate instabilă, coruptă și incapabilă să-și asigure existența fără sprijin financiar extern.

În interviul său radiofonic săptămânal din 2 mai 2025, Viktor Orbán a afirmat:

„Aderarea Ucrainei la UE ar ruina economia maghiară. Ucraina este, la urma urmei, o țară care nu se poate susține singură. Așadar, dacă nu vor intra bani în Ucraina din Occident, acest stat nu ar exista. Ucrainenii cer – nu cer, sunt ucraineni, cer – Uniunii Europene ca, dacă Statele Unite nu furnizează bani, Europa să mențină armata ucraineană de milioane de oameni. Pentru că, în opinia lor, au dreptul la o astfel de armată.”

Declarațiile au fost preluate pe larg în presa pro-guvernamentală din Ungaria, fiind prezentate ca o justificare a poziției ferme a Budapestei împotriva extinderii UE către est. Mesajele se aliniază cu o retorică ce evocă influențe ruse, prin punerea sub semnul întrebării a legitimității Ucrainei ca stat european stabil și funcțional.

Orbán susține că războiul a dus la militarizarea excesivă a Ucrainei și că Europa ar urma să suporte costurile reconstrucției și întreținerii acestui stat, ceea ce, în opinia sa, ar afecta în mod direct cetățenii maghiari. De asemenea, în discursurile recente, premierul a accentuat ideea că politica de extindere a UE este dictată de interese externe și că aceasta ar servi mai degrabă obiectivele geopolitice ale Washingtonului decât cele ale europenilor.

Orbán a declarat:

„Aderarea Ucrainei la UE ar ruina economia maghiară. Ucraina este, la urma urmei, o țară care nu se poate susține singură. Așadar, dacă nu vor intra bani în Ucraina din Occident, acest stat nu ar exista. Ucrainenii cer – nu cer, sunt ucraineni, cer – Uniunii Europene ca, dacă Statele Unite nu furnizează bani, Europa să mențină armata ucraineană de milioane de oameni. Pentru că, în opinia lor, au dreptul la o astfel de armată.”

Acest tip de discurs se regăsește frecvent în retorica oficialilor ungari, care acuză Bruxelles-ul că impune decizii contrare interesului național al Ungariei.

Elemente orwelliene: „1984” în variantă maghiară

Atmosfera generată de campanie amintește, în opinia mai multor observatori, de tehnici de propagandă descrise în romanul „1984” al lui George Orwell. Afișe răspândite în toată țara îl înfățișează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu o expresie gravă, alături de lideri europeni precum Ursula von der Leyen și Manfred Weber.

Posturile de televiziune publică și cele private afiliate guvernului transmit zilnic emisiuni și spoturi anti-ucrainene. Pe rețelele sociale, utilizatorii sunt vizați de campanii sponsorizate care avertizează asupra pericolelor presupuse ale extinderii UE către est. În orașele mici, miniștrii și oficialii locali organizează mitinguri și conferințe în care reiau aceste teme.

Clipurile sunt difuzate la ore de maximă audiență, între știri și emisiuni de divertisment, iar în mediul online apar în formă sponsorizată pe canale video și platforme populare. Campania are o prezență vizuală permanentă în spațiul public.

Mesaje care induc frică și ură

În cadrul campaniei sunt difuzate afirmații potrivit cărora Ucraina ar deveni o poartă de intrare pentru infractori în Uniunea Europeană. Videoclipurile și textele distribuite în presă și pe rețelele sociale sugerează că grupările de crimă organizată ucrainene s-ar infiltra cu ușurință în spațiul comunitar dacă Kievul ar deveni membru al UE. Sunt prezentate scene dramatice cu presupuse rețele de traficanți de droguri și arme, însoțite de mesaje vizuale menite să inducă panică și neîncredere.

Produsele agricole ucrainene sunt descrise ca fiind „de calitate inferioară” și „periculoase pentru sănătate”, cu sugestia că pătrunderea acestora pe piața europeană ar duce la falimentul fermierilor maghiari. Mai multe afișe avertizează că alimentele ucrainene ar conține substanțe dăunătoare și ar încălca standardele europene, fără a prezenta dovezi sau analize independente.

Un alt mesaj recurent în campanie este cel legat de colapsul serviciilor publice. Se afirmă că sistemul maghiar de sănătate și fondul public de pensii ar ceda sub presiunea venită din partea cetățenilor ucraineni care s-ar muta în Ungaria pentru a beneficia de prestații sociale. Se vehiculează ideea că fiecare familie maghiară ar urma să plătească „câteva sute de mii de forinți anual” pentru aderarea Ucrainei la UE – o sumă comparabilă cu salariul lunar mediu.

Totodată, campania susține că forța de muncă ucraineană, descrisă ca „ieftină și necalificată”, ar afecta grav piața muncii din Ungaria, ducând la scăderea salariilor și la creșterea șomajului în rândul populației locale. Mesajele transmit ideea că muncitorii ucraineni ar urma să „inunde” țara, afectând stabilitatea economică și socială.

Aceste afirmații nu sunt susținute de date oficiale sau de rapoarte independente, fiind considerate de majoritatea analiștilor europeni ca forme de propagandă alarmistă, rasistă și dezinformare extremistă, menite să alimenteze frica și ostilitatea față de Ucraina și față de proiectul european de extindere.

Context geopolitic: o Ungarie tot mai izolată

Poziția Ungariei față de Ucraina a fost constant diferită de cea a majorității statelor membre ale Uniunii Europene.

În decembrie 2023, Ungaria a fost singura țară care s-a opus pachetului de sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, condiționând votul de deblocarea unor fonduri europene destinate Budapestei.

În februarie 2024, după lungi negocieri, Ungaria a acceptat pachetul, dar poziționarea sa a fost percepută ca un gest de presiune politică.

În iulie 2024, Viktor Orbán a efectuat o vizită la Kiev, prezentată oficial drept o inițiativă de reconciliere. Ulterior, a vizitat Moscova și s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin.

Reacții din partea Uniunii Europene

După vizita lui Viktor Orbán la Moscova în calitate de lider al unui stat membru UE, dar fără mandat oficial din partea instituțiilor europene, reacțiile la Bruxelles nu au întârziat să apară. Parlamentul European a adoptat o rezoluție care condamnă acțiunile premierului ungar și consideră că acestea contravin valorilor fundamentale ale Uniunii.

Documentul adoptat în plen solicită activarea articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cazul încălcării grave a principiilor statului de drept, democrației și respectării drepturilor fundamentale. Potrivit eurodeputaților, acțiunile lui Orbán au subminat politica externă comună a UE și au adus prejudicii unității blocului comunitar într-un moment de criză.

Comisia Europeană, prin purtătorul său de cuvânt, a confirmat că Ungaria nu a avut niciun mandat colectiv pentru demersurile politice externe întreprinse. Ca reacție, executivul european a decis să excludă temporar Ungaria de la participarea la reuniunile informale ale miniștrilor din statele membre, ca formă de sancțiune politică informală.

În paralel, mai mulți lideri europeni au făcut declarații critice. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a declarat că „UE are nevoie de o voce comună în afacerile internaționale, iar inițiativele individuale care contrazic această voce trebuie descurajate”. De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că „unitatea europeană este esențială în fața agresiunii ruse și a provocărilor globale”.

Reacțiile oficiale au fost completate de apeluri ale unor organizații neguvernamentale și think-tankuri europene, care au cerut o monitorizare mai strictă a modului în care Ungaria respectă angajamentele asumate ca stat membru UE. Totodată, în presa internațională s-au exprimat îngrijorări cu privire la posibila blocare a procesului de extindere a Uniunii din cauza opoziției persistente a Budapestei.

Aceste reacții nu au schimbat tonul guvernului de la Budapesta. Orbán continuă să se prezinte ca un apărător al interesului național și un critic dur al „dictaturii liberale” de la Bruxelles.

Sursă principală: Deutsche Welle (DW)