Ungaria anunță retragerea din Curtea Penală Internațională în contextul vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu
Guvernul Ungariei a anunțat retragerea din Curtea Penală Internațională, coincizând cu vizita la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare al acestei instanțe pentru presupuse crime de război în Gaza.
Pe 3 aprilie 2025, Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orbán, a anunțat că Ungaria va începe procesul de retragere din CPI, subliniind că guvernul va iniția procedura de retragere în conformitate cu cadrul constituțional și juridic internațional informează The Guardian.
Această decizie survine în contextul vizitei oficiale a premierului israelian Benjamin Netanyahu la Budapesta. Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de CPI în noiembrie 2024, care îl acuză de presupuse crime de război comise în Gaza. Ungaria, deși membră fondatoare a CPI, a criticat anterior acest mandat, considerându-l "impudent" și "cinic".
Declarații oficiale:
Gergely Gulyás a declarat că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma în 2001, acesta nu a fost integrat în legislația națională, ceea ce face ca deciziile CPI să fie inaplicabile pe teritoriul ungar. El a adăugat că guvernul va iniția formal procesul de retragere, care este de așteptat să fie aprobat de parlamentul dominat de partidul Fidesz.
Reacții internaționale:
Decizia Ungariei de a se retrage din CPI și de a primi oficial un lider vizat de un mandat internațional a atras critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a unor state membre ale Uniunii Europene. Amnesty International a declarat că această acțiune demonstrează dispreț față de dreptul internațional și subminează eforturile globale de a aduce în fața justiției persoanele acuzate de crime grave.
Consecințe și implicații:
Retragerea Ungariei din CPI ar putea avea implicații semnificative asupra relațiilor sale internaționale, în special în cadrul Uniunii Europene, unde majoritatea statelor membre susțin activitatea Curții. Această decizie evidențiază tensiunile existente între anumite state și instituțiile internaționale de justiție, precum și provocările în aplicarea dreptului internațional în contextul relațiilor diplomatice și al intereselor naționale.
În plus, primirea oficială a premierului Netanyahu de către Ungaria, în ciuda mandatului de arestare emis de CPI, subliniază diviziunile existente la nivel internațional în ceea ce privește aplicarea deciziilor Curții și cooperarea statelor membre în acest sens.
Sursa: The Guardian.
