Un model AI a trecut testul Turing: oamenii l-au confundat cu un om în 73% din cazuri

Studiul ridică semne de întrebare despre granițele tot mai neclare dintre inteligența umană și cea artificială.

Poate un robot să te păcălească că e om?

Aproape 300 de participanți au fost implicați într-un experiment desfășurat online, menit să testeze limitele conversaționale ale unor modele de inteligență artificială. Rezultatele sunt greu de ignorat: atunci când i s-a cerut să adopte o „personalitate” fictivă, GPT-4.5 a fost confundat cu un om în 73% din cazuri.

Testul Turing – „jocul imitației”

Inspirat de viziunea matematicianului britanic Alan Turing din 1950, testul presupune ca un „interogator” să converseze simultan cu un om și un AI, încercând să identifice cine este cine. Dacă nu reușește, înseamnă că AI-ul a reușit să „gândească” suficient de bine încât să treacă drept uman.

Cheia: personalizarea AI-ului

GPT-4.5 a excelat în test doar atunci când a primit instrucțiuni clare să joace un rol – de exemplu, cel al unui tânăr cunoscător al culturii online. Fără aceste indicații, rata sa de succes a scăzut drastic la 36%. În comparație, GPT-4o – versiunea care alimentează în prezent ChatGPT – a fost confundat cu un om doar în 21% dintre cazuri.

Alte modele testate

Studiul, condus de cercetătorul Cameron Jones de la UC San Diego, a inclus și evaluări pentru modelul LLaMa 3.1-405B (Meta) și pentru ELIZA – unul dintre primele chatboaturi, creat în urmă cu aproape 80 de ani. Surprinzător, ELIZA a avut un scor ușor mai bun decât GPT-4o.

Apariții convingătoare, dar nu neapărat gândire umană

„Oamenii n-au fost mai buni decât șansa în a distinge oamenii reali de GPT-4.5 sau LLaMa atunci când AI-urile aveau un rol de jucat”, a scris Cameron Jones într-un thread pe platforma X. Tot el subliniază că succesul în testul Turing nu echivalează neapărat cu o formă reală de inteligență umană: „Cred că e o întrebare foarte complicată…”.

Impactul dincolo de laborator

Deși studiul este în fază de preprint și așteaptă validarea colegială, concluziile lui Jones pun în lumină riscurile unei inteligențe artificiale capabile să simuleze oameni în conversații scurte fără a fi detectată: „Aceasta ar putea duce la automatizarea unor locuri de muncă, la atacuri de tip social engineering mai sofisticate și la o perturbare socială generală.”

Un test pentru oameni, nu doar pentru mașini

Testul Turing, în esența lui, nu e doar o provocare pentru AI – ci și o oglindă pentru percepțiile noastre asupra tehnologiei. Iar cum interacțiunile cu chatboturi devin tot mai frecvente. Vom învăța să le recunoaștem sau ne vom adapta acceptând iluzia?

Surse:

– Cameron Jones, cercetător la UC San Diego Language and Cognition Lab – thread publicat pe platforma X

– Studiu în format preprint, în curs de evaluare academică

– Informații suplimentare publicate anterior de revista Nature (2023), în contextul testului Turing