Tensiuni la frontiera nordică a NATO: Rusia își consolidează prezența lângă Finlanda
Finlanda se pregătește pentru o posibilă consolidare a trupelor rusești la granița estică, odată cu încheierea războiului din Ucraina. Imagini din satelit arată extinderea infrastructurii militare ruse în apropierea frontierei de peste 1.300 km.

Finlanda se pregătește pentru o posibilă consolidare a trupelor rusești la granița estică, odată cu încheierea războiului din Ucraina. Imagini din satelit arată extinderea infrastructurii militare ruse în apropierea frontierei de peste 1.300 km.
Dacă ai crezut că tensiunile din nordul Europei s-au domolit, realitatea din teren spune altceva. Finlanda, cel mai nou membru NATO, urmărește cu atenție mișcările Rusiei de-a lungul unei frontiere comune de peste 1.300 de kilometri.
Generalul-maior Sami Nurmi, șeful strategiei Forțelor de Apărare finlandeze, a declarat pentru The Guardian că armata țării sale monitorizează „foarte îndeaproape” activitatea militară rusă din apropierea graniței și se pregătește „pentru ce este mai rău”. Potrivit acestuia, este de așteptat ca, după încheierea conflictului din Ucraina, Rusia să își repoziționeze forțele terestre în regiunile de graniță cu Finlanda.
Această ipoteză este susținută și de imaginile din satelit publicate de The New York Times, care par să arate construcții și reamenajări ale unor baze militare rusești din apropiere. Se observă rânduri de corturi, vehicule, adăposturi pentru avioane de luptă renovate și chiar o bază de elicoptere până acum nefolosită.
Deși activitatea este încă „moderată”, după cum spune Nurmi, dinamica sugerează o reorganizare militară etapizată, cu infrastructură nouă și echipamente proaspăt aduse în zonă.
„Trebuie să evaluăm dacă se pregătesc să trimită mai multe trupe în Ucraina sau să își întărească forțele la granița noastră. Dar cred că fac ambele lucruri”, a declarat oficialul finlandez.
În replică la această acumulare de forțe, Finlanda a ridicat un gard de securitate de 35 km, parte a unui proiect mai amplu de 200 km, menit să protejeze granița estică. Gardul este dotat cu camere și senzori care pot distinge între oameni și animale — o măsură care vine în contextul în care autoritățile finlandeze au acuzat Moscova de trimiterea deliberată a solicitanților de azil într-o „operațiune hibridă”.
Între timp, societatea civilă finlandeză nu stă deoparte. Asociația Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență a Femeilor Finlandeze (Nasta) a raportat o cerere fără precedent pentru cursurile sale de formare — peste 800 de femei s-au înscris pentru programul de primăvară. Cursurile, desfășurate în pădurile din Lohtaja, oferă instruire în supraviețuire, semn al unei vigilențe crescute în rândul cetățenilor.
Totuși, în Helsinki, reacția publicului este una temperată. „Suntem obișnuiți cu amenințările din partea Rusiei”, a spus Suvi Aksela, responsabil de comunicare al Nasta. „Știam că, după ce ne-am alăturat NATO, ei își vor întări prezența. Nu este o surpriză”.
În ciuda acestor evoluții, nu există o amenințare militară imediată la adresa Finlandei sau a NATO, susține generalul Nurmi. Un mesaj similar a fost transmis și de președintele american Donald Trump, care a declarat recent că Finlanda și Norvegia „vor fi foarte în siguranță”.
Surse:
The Guardian, The New York Times