România testează săptămâna școlară de 4 zile: un model educațional adoptat și în alte țări

Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu de a moderniza sistemul educațional românesc. Similar, alte țări precum Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Suedia și Canada explorează sau au adoptat modele de săptămână școlară redusă, adaptate contextului lor specific.​

România: Un pas spre modernizarea educației

În aprilie 2025, Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea a demarat un proiect pilot inovator, reducând săptămâna școlară la patru zile pentru elevii de clasa a XII-a. Această inițiativă face parte din programul „EMISmartEdu – Pilotăm viitorul la Eminescu” și este susținută de Ministerul Educației prin fonduri europene alocate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15: Educație.​pnrr.edu.ro

Contextul și obiectivele programului

Ministerul Educației a lansat în 2023 apelul de proiecte „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”, cu o alocare financiară totală de 12 milioane de euro, fără TVA, din fondurile PNRR. Obiectivul principal este crearea unei rețele de școli-pilot care să testeze intervenții inovative în educație, vizând:​

• Introducerea de noi modele curriculare;
• Dezvoltarea carierei didactice și a managementului școlar;
• Implementarea unor metode inovative de evaluare a performanțelor elevilor;
• Asigurarea incluziunii preșcolarilor și elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă.​

Fiecare proiect pilot trebuie să abordeze cel puțin două dintre aceste priorități și să fie implementat pe o perioadă de minimum un an școlar, fără a depăși termenul limită de 31 martie 2026. Valoarea maximă a finanțării nerambursabile este de 200.000 de euro pentru proiectele cu beneficiar unic și până la 1.000.000 de euro pentru proiectele implementate în parteneriat între mai multe unități de învățământ.​

Implementarea la Colegiul Național „Mihai Eminescu”

În cadrul proiectului „EMISmartEdu”, elevii de clasa a XII-a participă la cursuri doar patru zile pe săptămână, concentrându-se pe materiile de Bacalaureat. Restul disciplinelor sunt studiate asincron, printr-o platformă digitală, unde elevii primesc teme și proiecte cu termene clare și evaluări riguroase. Această abordare permite o mai bună gestionare a timpului și responsabilizarea elevilor în procesul de învățare, informează ​TeleM Regional.

Directoarea liceului, Livia Muntean, a explicat că această restructurare a fost necesară pentru a reduce supraîncărcarea elevilor și pentru a le oferi mai mult timp pentru pregătirea examenelor naționale. De asemenea, profesorii beneficiază de formare în utilizarea instrumentelor digitale și adaptarea metodelor de predare pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor.​

Perspective și extindere

Programul pilot de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” va fi evaluat la finalul anului școlar pentru a determina eficiența și impactul asupra performanțelor elevilor. Rezultatele vor contribui la fundamentarea unor politici publice în domeniul educației și la posibila extindere a modelului la nivel național.

Statele Unite: O tendință în creștere

În Statele Unite, peste 2.100 de școli din 26 de state au adoptat săptămâna de patru zile, în special în zonele rurale. Motivațiile includ atragerea și păstrarea profesorilor, reducerea costurilor operaționale și îmbunătățirea prezenței elevilor. Deși profesorii și elevii au raportat un nivel mai ridicat de satisfacție, unii părinți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la supravegherea copiilor în ziua liberă suplimentară.​

Regatul Unit: Experimente locale

În Regatul Unit, unele școli independente, precum Liberty Woodland School din Londra, au implementat săptămâna de patru zile, cu zile mai lungi de luni până joi și vineri liber. Această abordare vizează îmbunătățirea sănătății mintale a elevilor și abordarea deficitului de cadre didactice. Cu toate acestea, nu există o politică națională în acest sens, iar deciziile sunt luate la nivel local.​

Franța: O reformă controversată

În 2008, Franța a introdus săptămâna de patru zile în școlile primare, eliminând cursurile de miercuri. Această schimbare a fost motivată de dorința de a reduce stresul elevilor și de a îmbunătăți calitatea vieții. Cu toate acestea, reforma a fost întâmpinată cu critici, iar în unele zone s-a revenit la săptămâna de cinci zile.​

Suedia: Flexibilitate și autonomie

În Suedia, autoritățile locale au libertatea de a decide structura săptămânii școlare. Deși nu există o politică națională privind săptămâna de patru zile, unele școli au experimentat programe flexibile pentru a răspunde nevoilor comunității. Accentul este pus pe echilibrul între viața profesională și personală, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.​

Canada: Inițiative provinciale

În Canada, educația este gestionată la nivel provincial, iar unele provincii au explorat ideea unei săptămâni școlare reduse pentru a aborda probleme precum recrutarea și păstrarea profesorilor. De exemplu, în provincia Newfoundland și Labrador, se discută implementarea unei săptămâni de patru zile pentru a îmbunătăți experiența educațională a elevilor, relatează ​tutorchase.com.

Modelul săptămânii școlare de patru zile câștigă popularitate la nivel global, fiind adaptat în funcție de nevoile și contextul fiecărei țări. În România, inițiativa de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea reprezintă un pas important către modernizarea sistemului educațional. Evaluarea rezultatelor acestui program pilot va fi esențială pentru a decide asupra unei posibile extinderi la nivel național.​

Surse: pnrr.edu.ro, TeleM Regional, tutorchase.com.