Keir Starmer detaliază reforma imigrației: măsuri stricte pentru reducerea migrației nete în Regatul Unit

Declarația-cheie a premierului britanic Keir Starmer

Într-o conferință de presă susținută pe 12 mai 2025, premierul Keir Starmer a tras un semnal de alarmă cu privire la nivelul fără precedent al migrației nete în Regatul Unit. Potrivit acestuia, cifra a depășit pragul simbolic de un milion de persoane în 2023, o valoare pe care liderul laburist a numit-o „nesustenabilă și profund destabilizatoare”, , relatează The Guardian.

Starmer a afirmat că acest nivel ridicat de imigrație a avut efecte „incalculabile” asupra economiei britanice, în special în ceea ce privește presiunea pusă asupra serviciilor publice esențiale, precum sistemul național de sănătate (NHS), locuințele sociale și infrastructura educațională. El a explicat că, deși imigrația poate avea beneficii economice, actualul model este dezechilibrat și nu mai servește intereselor pe termen lung ale țării.

„Am ajuns într-un punct în care politica noastră privind imigrația nu mai reflectă valorile cetățenilor britanici și nu mai este sustenabilă. Este timpul pentru o resetare profundă”, a declarat Starmer.

Premierul a indicat că una dintre cele mai mari probleme este încrederea publicului în sistemul politic, grav afectată de percepția că guvernul a pierdut controlul asupra granițelor. Această criză de încredere, potrivit lui Starmer, alimentează diviziuni sociale și deschide calea extremismului.

Pentru a combate această situație, guvernul laburist a lansat o carte albă în care detaliază un set de măsuri ferme menite să reducă imigrația, să sprijine forța de muncă locală și să recâștige încrederea cetățenilor. Starmer a spus clar:

„Nu este vorba despre a închide ușile, ci despre a stabili reguli corecte, clare și aplicabile.”

Măsuri propuse în noul plan

Guvernul Laburist a publicat o carte albă detaliind reformele propuse:

• Creșterea pragurilor pentru lucrătorii calificați: Solicitanții vor trebui să dețină calificări superioare și să îndeplinească cerințe salariale mai ridicate.
• Restricționarea vizelor pentru îngrijitori: Recrutarea internațională în sectorul îngrijirii va fi limitată, cu accent pe formarea personalului local.
• Limite pentru extensiile vizelor studenților: Extensiile vizelor pentru studenți și membrii familiilor acestora vor fi reduse.
• Reformarea regulilor de imigrație familială: Cerințe mai stricte pentru reunificarea familială, inclusiv teste de limbă engleză pentru adulții însoțitori.
• Întărirea măsurilor de deportare: Extinderea criteriilor pentru deportarea infractorilor străini, inclusiv pentru cei înregistrați ca infractori sexuali.
• Legarea cetățeniei de contribuțiile economice: Procesul de obținere a cetățeniei va fi mai strâns legat de contribuțiile economice ale solicitanților.

Potrivit estimărilor Ministerului de Interne, aceste măsuri ar putea reduce imigrația cu aproximativ 100.000 de persoane anual.

Reacții și controverse

Planul de reformă anunțat de premierul Keir Starmer a stârnit reacții imediate și intense din partea mai multor organizații, lideri sindicali și reprezentanți ai societății civile.

Una dintre cele mai criticate măsuri este limitarea vizelor pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii, un sector deja afectat de lipsa acută de personal. Reprezentanții sindicatelor și ai organizațiilor de îngrijire au avertizat că aceste schimbări ar putea aduce „un colaps tăcut” în servicii sociale esențiale, precum îngrijirea vârstnicilor, bolnavilor cronici și persoanelor cu dizabilități.

„Fără sprijinul îngrijitorilor internaționali, sistemul nostru deja fragil va ceda”, a declarat un purtător de cuvânt al Asociației Naționale pentru Îngrijire. Potrivit acestora, peste 15% din forța de muncă din acest sector provine din afara Regatului Unit, iar formarea locală nu poate acoperi rapid aceste goluri.

Sindicatul Unite a criticat planul drept „miop și populist”, subliniind că sectorul de îngrijire nu este doar despre costuri, ci despre demnitatea umană și protecția celor vulnerabili.

Pe de altă parte, unii membri ai propriului Partid Laburist au exprimat îngrijorări că această reformă contravine principiilor progresiste ale partidului. Alaa Ahmad, deputată laburistă de origine sudaneză, a afirmat că reformele riscă să creeze „un climat de ostilitate” și că afectează familiile mixte și comunitățile de imigranți bine integrate în societate.

Critici au venit și din partea organizațiilor pentru drepturile refugiaților, precum Refugee Council și Amnesty International UK, care au avertizat că noile criterii pentru imigrație familială și testele lingvistice pentru partenerii de viață ar putea duce la separări nedrepte și îngreunarea proceselor umanitare.

„Aceste măsuri trimit un mesaj clar: nu sunteți bineveniți, chiar dacă fugiți de război, foamete sau persecuție”, a declarat Enver Solomon, directorul Refugee Council.

Totodată, experți în economie au subliniat că reducerea bruscă a migrației ar putea avea efecte negative pe piața muncii, în special în sectoarele dependente de forță de muncă străină, precum construcțiile, transporturile și HoReCa.

Poziția guvernului

Premierul Keir Starmer a susținut ferm că noile reforme în domeniul imigrației nu reprezintă o abandonare a principiilor fundamentale ale Partidului Laburist, ci o adaptare realistă la noile provocări sociale și economice ale Regatului Unit. El a descris pachetul de măsuri drept „o ruptură clară față de trecut”, referindu-se în special la politicile considerate fie prea permisive, fie incoerente, din mandatele anterioare.

„Această reformă nu este despre a întoarce spatele valorilor laburiste. Este despre a le adapta pentru a servi interesul național, a proteja serviciile publice și a restabili încrederea cetățenilor în guvernare”,

a declarat Starmer în fața presei. El a respins acuzațiile potrivit cărora planul ar fi o concesie făcută votanților conservatori sau o alunecare spre populism.

Într-un punct sensibil al dezbaterii, Starmer a abordat direct și speculațiile apărute în presa britanică privind o posibilă retragere a Regatului Unit din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – idee vehiculată anterior de unii lideri conservatori ca soluție pentru facilitarea deportărilor și limitarea imigrației.

Premierul a fost categoric: Regatul Unit va rămâne parte a CEDO. El a argumentat că apartenența la această convenție este „esențială pentru credibilitatea internațională a țării” și pentru posibilitatea de a încheia acorduri eficiente cu state terțe în materie de migrație, repatrieri și protecție a refugiaților.

„Vom aplica legea cu fermitate, dar și cu echitate. Drepturile omului nu sunt negociabile și nu vom părăsi cadrul european al justiției doar pentru a câștiga un punctaj politic pe termen scurt”, a adăugat liderul laburist.

Starmer a insistat că, spre deosebire de guvernele anterioare care „au oscilat între promisiuni dure și inacțiune cronică”, guvernul său oferă o direcție clară, coerentă și echilibrată. El a mai subliniat că toate reformele vor fi supuse unei consultări publice extinse, pentru a asigura transparența și legitimitatea democratică a acestui nou cadru legislativ.

Sursa principală: The Guardian