„Istoria românilor” rămâne în școli: Ministrul Educației din Moldova ignoră recomandarea de schimbare

Ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a anunțat că disciplina „Istoria românilor” va fi păstrată în programa școlară, în pofida controverselor stârnite de un manual criticat de opoziția pro-rusă și comunitatea evreiască. Decizia vine într-un context tensionat, marcat de dezbateri identitare și geopolitice profunde.

Într-un moment în care Republica Moldova își redefinește traiectoria între Est și Vest, educația devine din nou terenul unei bătălii simbolice. Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că materia „Istoria românilor” va continua să fie predată în școli, argumentând că, „după 150 de ani de rusificare, credem că putem și trebuie să studiem istoria românilor în școlile noastre” – o poziție fermă transmisă în discursul său săptămânal online, citat de Reuters și preluat de News.ro.

Declarația vine pe fondul unei recomandări emise de Consiliul pentru prevenirea discriminării, care solicitase schimbarea denumirii disciplinei într-una „mai neutră”, având în vedere componența multietnică a țării. Ministrul a respins ideea, precizând că nu se simte obligat să urmeze această direcție, insistând că învățământul trebuie să reflecte realitățile istorice, nu să le dilueze.

Controversa a fost alimentată de un manual de istorie destinat clasei a XII-a, intitulat „Istoria românilor și universală”, acuzat de partidele de opoziție pro-ruse că ar exagera legăturile Moldovei cu România și că ar justifica acțiunile mareșalului Ion Antonescu, lider român pro-nazist în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Comunitatea evreiască din Moldova, prin vocea președintelui său, Alexander Bilinchis, a cerut chiar retragerea manualului, argumentând că acesta minimalizează pogromurile și deportările suferite de evrei în timpul regimului nazist.

Ministerul Educației a transmis că va lua o decizie finală asupra manualului abia după consultarea concluziilor din dezbaterea națională aflată în desfășurare, care implică istorici, profesori și organizații ale societății civile.

Datele oficiale arată că 77,2% dintre cetățenii Republicii Moldova se declară de etnie moldoveană, iar 7,9% români – o distincție adesea ambiguă, întrucât ambele grupuri vorbesc limba română. În același timp, rămâne puternică prezența comunităților ruse, ucrainene și a altor minorități, iar limba rusă continuă să fie larg vorbită.

Contextul mai larg este marcat de eforturile președintei Maia Sandu, care promovează o agendă proeuropeană și critică dur influențele rusești, mai ales în contextul invaziei din Ucraina. Obiectivul ei declarat: aderarea Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030.

Pentru cetățenii Moldovei, discuția nu este doar despre un manual sau o programă școlară, ci despre identitate, memorie și viitor. Iar întrebarea rămâne: încotro se îndreaptă Moldova și ce poveste a trecutului său vrea să spună copiilor săi?