Germania își trimite tancurile în Lituania: Prima bază militară permanentă în străinătate de la Al Doilea Război Mondial

Germania a inaugurat joi, 22 mai 2025, în Lituania, prima sa bază militară permanentă în afara granițelor naționale de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul a avut loc în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a președintelui lituanian Gitanas Nausėda, într-o ceremonie organizată la Vilnius.

Noua unitate militară – Brigada 45 Blindată – va număra aproximativ 4.800 de soldați germani și 200 de angajați civili. Aceștia vor fi staționați în poligoanele Rūdninkai și Rukla, iar brigada urmează să devină complet operațională până în anul 2027.

Răspuns la amenințările din Est

Decizia Germaniei de a-și consolida prezența militară în Lituania vine în contextul creșterii tensiunilor în regiune, după invazia rusă în Ucraina din 2022. Prin această desfășurare fără precedent, Berlinul își reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută în Tratatul NATO.

„Împreună cu partenerii noștri, suntem hotărâți să apărăm teritoriul alianței împotriva oricărei agresiuni. Securitatea aliaților noștri din Baltica este și securitatea noastră”, a declarat cancelarul Friedrich Merz, citat de The Guardian.

Angajamente de finanțare crescute

Germania nu doar că își mobilizează armata, dar își repoziționează întreaga strategie bugetară în jurul securității. Guvernul condus de Friedrich Merz a anunțat o creștere progresivă a cheltuielilor de apărare, cu obiectivul ambițios de a atinge 5% din Produsul Intern Brut până în anul 2032. Este un angajament istoric pentru Berlin, care timp de decenii a fost criticat – inclusiv de partenerii săi NATO – pentru investițiile considerate insuficiente în domeniul militar.

Saltul de la pragul de 2%, recomandat de alianță, la un nivel mai mult decât dublu reflectă schimbarea de mentalitate politică într-o Germanie tot mai conștientă de rolul său geostrategic. Alocările suplimentare vor acoperi un spectru larg de nevoi: de la achiziții de echipamente de ultimă generație – inclusiv tancuri Leopard, sisteme de apărare antiaeriană și drone tactice – până la modernizarea infrastructurii logistice și digitalizarea lanțurilor de comandă.

O parte consistentă a acestor fonduri va fi direcționată către sprijinirea logistică, administrativă și operațională a noii brigăzi staționate în Lituania. Costurile includ construirea de facilități permanente pentru personal, depozite pentru armament și baze de antrenament, precum și dezvoltarea de coridoare logistice eficiente între Germania și statele baltice.

La rândul său, Lituania își aliniază eforturile. Președintele Gitanas Nausėda a anunțat că țara sa va majora la rândul ei bugetul de apărare până la 5% din PIB începând cu anul viitor. Decizia vine ca o reacție directă la volatilitatea securitară din regiune, dar și ca o expresie de solidaritate și parteneriat cu Germania și NATO. Fondurile vor fi orientate către întărirea sistemelor defensive, reconfigurarea infrastructurii civile în scopuri militare și creșterea capacității de răspuns rapid.

Această aliniere strategică între Berlin și Vilnius conturează o nouă realitate în estul Europei – una în care cooperarea bilaterală în domeniul apărării capătă dimensiuni concrete, cuantificabile și pe termen lung.

O schimbare istorică pentru politica de securitate germană

Staționarea permanentă a unei brigăzi germane în afara granițelor reprezintă o schimbare de paradigmă profundă în politica de apărare a Germaniei postbelice. Timp de aproape opt decenii, doctrina militară a Berlinului a fost una de reținere, limitându-se la participarea în misiuni internaționale temporare sub egida NATO, ONU sau Uniunea Europeană, cu un accent puternic pe apărarea teritorială și cooperarea multilaterală.

Această reținere a avut rădăcini adânci în conștiința colectivă germană, marcată de lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial și de angajamentele constituționale ale statului federal. În mod tradițional, desfășurările de trupe erau percepute mai degrabă ca un instrument de stabilizare externă decât ca o măsură de descurajare ofensivă sau strategică.

Totuși, contextul s-a schimbat radical odată cu invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Agresiunea rusă a zdruncinat din temelii percepțiile privind securitatea europeană și a accelerat redefinirea priorităților strategice în multe capitale europene – iar Berlinul nu a fost o excepție.

Noua brigadă staționată în Lituania simbolizează nu doar o prezență militară, ci și o asumare clară a unui rol de lider în arhitectura de securitate a Europei de Est. Spre deosebire de desfășurările temporare anterioare, acest contingent va avea infrastructură dedicată, lanț logistic propriu și integrare deplină în planificarea defensivă locală. Este o demonstrație concretă că Germania nu mai este doar un participant, ci un garant activ al securității în regiune.

Prin această desfășurare, Germania trimite un semnal clar către Moscova: NATO este pregătită, unită și dispusă să își apere flancul estic. Lituania, Letonia și Estonia – țări care s-au confruntat frecvent cu provocări hibride, cibernetice și propagandistice – primesc acum nu doar sprijin simbolic, ci și protecție militară concretă, susținută de una dintre cele mai puternice economii ale Europei.

Schimbarea de atitudine a Berlinului este cu atât mai semnificativă cu cât survine într-un moment în care multe state europene reevalează capacitățile proprii de apărare. Prin această inițiativă, Germania nu doar că își redefinește statutul de actor regional, dar își consolidează și legitimitatea ca pilon de stabilitate în cadrul alianței nord-atlantice.

Sursa: The Guardian.