Germania ia în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Semnal de alarmă în Europa

Semnal puternic de la Berlin: armata are nevoie de forțe suplimentare

Germania analizează reintroducerea stagiului militar obligatoriu, suspendat în 2011, ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate european. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Boris Pistorius, într-un interviu acordat publicației Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, și confirmat ulterior de surse oficiale citate de Reuters și AP News.

„Nu pot exclude revenirea la serviciul militar obligatoriu. Este o discuție deschisă. Dacă voluntariatul nu oferă efectivele necesare, vom avea nevoie de o soluție mai solidă.”
— Boris Pistorius, ministrul german al Apărării

Context: de ce revine Germania la stagiul militar obligatoriu?

Germania are în prezent o armată profesionistă bazată pe voluntariat. Însă, în urma invaziei ruse în Ucraina și pe fondul noilor cerințe ale NATO, Berlinul vizează o extindere majoră a efectivelor Bundeswehr, de la circa 180.000 la peste 280.000 de soldați.

Obiectivele actuale includ:

• Consolidarea apărării naționale în fața unui conflict extins în estul Europei
• Îndeplinirea angajamentelor față de NATO privind capacitatea operațională
• Reactivarea rezerviștilor și modernizarea infrastructurii militare

Noua lege a serviciului militar – termen: 2026

Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU) lucrează intens la un proiect legislativ amplu privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, cu un termen de implementare vizat în prima parte a anului 2026. Discuțiile nu se referă doar la o simplă reluare a modelului anterior, ci la o reconfigurare completă a conceptului de apărare națională în contextul amenințărilor hibride și al noilor realități geopolitice.

Printre elementele-cheie analizate de guvern se numără:

• Extinderea obligației militare și asupra femeilor, într-un cadru constituțional revizuit. În prezent, doar bărbații pot fi conscripționați, dar experții juridici ai Bundestagului au propus un cadru de egalitate în fața datoriei civice.
• Un model dual de pregătire militară: o perioadă scurtă (3–6 luni) de instruire generală obligatorie, urmată de încadrarea în rezerva activă. Această formulă ar permite mobilizarea rapidă în caz de criză și menținerea unei populații civile pregătite.
• Sistem de selecție mixt: cei care doresc să aleagă un serviciu civil alternativ ar putea opta pentru stagii în domenii esențiale (sănătate, intervenții în situații de urgență, protecția infrastructurii critice), contribuind astfel indirect la apărarea națională.
• Introducerea unui cadru de stimulente: tinerii care finalizează pregătirea militară ar putea beneficia de avantaje fiscale, puncte suplimentare la admiterea în universități sau sprijin financiar la angajare, pentru a încuraja participarea voluntară în continuare.
• Obiectiv pe termen lung: reconstruirea unei rezerve active de 500.000 de persoane, formată din foști conscripți, voluntari și personal cu pregătire profesională militară. Aceasta ar completa efectivele Bundeswehr-ului într-o logică de apărare teritorială și securitate civilă.

Aceste propuneri urmează să fie consultate public în a doua jumătate a anului 2025, iar votul final în Bundestag este preconizat pentru trimestrul I din 2026. Germania pare hotărâtă să abandoneze postura pasivă postbelică și să-și asume din nou un rol proactiv în apărarea Europei.

Reacții interne și internaționale- O mișcare cu ecou pe întregul continent

Revenirea în discuție a serviciului militar obligatoriu în Germania nu a trecut neobservată, generând un val de reacții ferme atât pe plan intern, cât și în rândul aliaților europeni și NATO. Tensiunea dintre responsabilitatea defensivă și moștenirea pacifistă a Germaniei postbelice este din nou în centrul dezbaterii.

În Germania: între necesitate strategică și rezerve ideologice

Uniunea Creștin-Democrată (CDU), aflată la guvernare sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, susține ferm reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Oficialii conservatori vorbesc despre „o revenire realistă la gândirea strategică într-o epocă în care iluziile pacifismului s-au prăbușit”.

„Trăim într-un timp în care nu mai putem conta doar pe bunăvoință și diplomație. Apărarea este din nou o obligație.”
— Friedrich Merz, cancelar federal

Formațiunile de centru-dreapta, precum CSU și AfD, susțin la rândul lor inițiativa, dar din motive diferite: unii văd în ea o formă de responsabilizare civică a tineretului, alții o măsură de securitate în fața unui posibil conflict extins cu Rusia.

Pe de altă parte, Partidul Social Democrat (SPD), partener în opoziție, și formațiuni de centru-stânga ca Verzii și Die Linke, critică inițiativa:

• SPD susține continuarea unui model bazat pe voluntariat, pregătire profesională și stimulente pentru cariera militară.
• Verzii avertizează că o astfel de măsură „riscă să reactiveze traume istorice și să afecteze încrederea populației în democrație”.
• Die Linke consideră introducerea serviciului militar obligatoriu un regres și cere investiții în diplomație și educație civică, nu în „mobilizarea obligatorie”.

Reacții în Europa: interes, îngrijorare și repoziționare

La nivel european, decizia Berlinului este urmărită cu maximă atenție, fiind percepută ca un semnal strategic din partea celei mai puternice economii a UE:

• În Polonia și Țările Baltice, măsura este văzută ca o confirmare a faptului că flancul estic al NATO trebuie pregătit pentru scenarii militare reale.
• În Franța, oficiali ai Ministerului Apărării au salutat „curajul deciziei” și au amintit că și Parisul analizează măsuri similare.
• În Italia și Spania, reacțiile sunt mai rezervate, cu accent pe menținerea voluntariatului și pe evitarea creării unei psihoze militare în rândul populației tinere.

În cercurile NATO, anunțul german este privit ca un angajament solid pentru atingerea țintei de 2% din PIB pentru apărare și ca o contribuție importantă la consolidarea capacităților europene.

O decizie simbolică, dar și strategică

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este doar o chestiune de forță militară. Ea redefinește rolul cetățeanului într-o Europă aflată la granița cu incertitudinea geopolitică, punând sub semnul întrebării valorile și reflexele pașnice cultivate după 1945.

Fie că va deveni realitate sau nu, această propunere schimbă deja discursul public: „Apărarea nu mai e opțională. Este din nou o datorie.”

Oficial, reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu a fost adoptată, dar mesajul este limpede: Germania se pregătește pentru scenarii militare de lungă durată. Această repoziționare strategică este deja comparată cu momentele de cotitură din perioada Războiului Rece.

Surse : Reuters, AP News, Frankfurter Allgemeine Zeitung

Europa se schimbă. Cu sau fără voia noastră, istoria își cere din nou datoria.