Friedrich Merz, noul cancelar al Germaniei: ales în al doilea tur după un vot istoric ratat
Friedrich Merz a fost ales cancelar al Germaniei în turul al doilea al votului din Bundestag, după ce a ratat alegerea în prima rundă – un moment fără precedent în istoria Republicii Federale. Alegerea sa deschide un nou capitol politic, marcat de provocări interne și presiuni internaționale.
Un vot cu ecouri istorice
Pe 6 mai 2025, Bundestagul german a scris istorie. Pentru prima dată de la fondarea Republicii Federale, un candidat la funcția de cancelar nu a reușit să fie ales în primul tur de scrutin. Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), susținut de o coaliție formată împreună cu SPD și CSU, a primit doar 310 voturi, deși majoritatea absolută era de 316. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât alianța de guvernare controlează 328 de mandate.
Evenimentul a stârnit un val de reacții în presa germană și internațională. Cotidianul Die Zeit a titrat „O fisură în coaliția puterii”, iar Deutsche Welle a vorbit despre o „admonestare politică neașteptată”. Refuzul parlamentar de a-l învesti din prima pe Merz a fost perceput nu doar ca o sancțiune la adresa sa personală, ci și ca un semnal de alarmă pentru partidele tradiționale, confruntate cu un electorat tot mai divizat și volatil.
Alegerile anticipate din februarie 2025 au generat o coaliție fragilă, care a avut nevoie de săptămâni întregi pentru a stabili o platformă comună de guvernare. În acest context tensionat, eșecul din primul tur a fost o lovitură puternică de imagine și o dovadă că solidaritatea internă a alianței este încă departe de a fi consolidată.
După această lovitură simbolică, Merz a fost ales în turul al doilea, cu 325 de voturi, confirmându-și oficial mandatul. Incidentul subliniază tensiunile interne din noua coaliție și ridică semne de întrebare asupra stabilității politice pe termen mediu.
Coaliție tensionată
Faptul că 18 parlamentari din coaliția CDU/CSU-SPD au refuzat inițial să-l voteze pe Merz sugerează nemulțumiri și fragilitate în interiorul majorității. Potrivit analiștilor citați de Deutsche Welle și The Guardian, cel mai probabil voturile disidente au venit din rândul SPD, partid aflat în scădere de popularitate.
Tensiunile dintre partenerii de guvernare s-au acumulat pe fondul negocierilor dificile privind distribuirea portofoliilor ministeriale și a diferențelor de viziune în privința politicilor sociale și economice. În timp ce CDU promovează o linie conservatoare și pro-business, SPD insistă pe măsuri sociale și protecția muncii, ceea ce a generat fricțiuni încă din primele zile de după alegeri.
În plus, CSU – partenerul bavarez al CDU – a exprimat deja îngrijorări legate de influența SPD asupra politicii guvernamentale, în special în domeniul imigrației și al politicii fiscale. Această dinamică complicată riscă să ducă la blocaje legislative sau la instabilitate politică, într-un moment în care Germania are nevoie de coerență și viziune.
În fața Bundestagului, Merz a declarat că va conduce „cu hotărâre, dar în spiritul cooperării”, asumându-și o misiune dificilă: gestionarea unei economii în încetinire, întărirea securității europene și combaterea extremismului.
Unii comentatori avertizează că, fără un pact clar de guvernare și o disciplină internă sporită, actuala coaliție riscă să repete instabilitatea care a marcat guvernele anterioare. Capacitatea lui Merz de a uni forțele disparate ale alianței și de a livra reforme concrete va fi testată încă din primele luni de mandat.
Provocări economice și ascensiunea extremei drepte
Germania se confruntă cu o scădere a creșterii economice, tensiuni legate de tranziția energetică și o inflație care continuă să afecteze populația. Industriile tradiționale precum auto, chimie și construcții suferă din cauza costurilor ridicate și a incertitudinii legislative, în timp ce tranziția ecologică impune presiuni suplimentare asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
În paralel, partidul de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) a obținut un scor istoric în alegerile din februarie, devenind principalul partid de opoziție. Cu o retorică naționalistă și anti-imigrație, AfD capitalizează nemulțumirile sociale și se folosește de platformele digitale pentru a-și extinde influența.
În acest context, Merz promite o abordare pragmatică, centrată pe susținerea mediului de afaceri, investiții în infrastructură, accelerarea digitalizării și reforme fiscale care să stimuleze consumul intern. El vizează și măsuri menite să consolideze coeziunea socială și să limiteze polarizarea.
Cu toate acestea, sprijinul popular pentru noul cancelar rămâne modest: doar 38% dintre germani îl susțin, conform celor mai recente sondaje. Observatorii politici avertizează că, fără rezultate rapide și palpabile, guvernul Merz riscă să piardă și mai mult teren în fața extremei drepte.
Reacții internaționale și susținere europeană
Alegerea lui Friedrich Merz a fost salutată de lideri europeni precum Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, care i-au transmis mesaje de sprijin și speranțe pentru o cooperare consolidată în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, cancelarii Austriei și Țărilor de Jos și-au exprimat încrederea în noua conducere de la Berlin.
Pe plan extern, Merz va trebui să gestioneze relația cu Statele Unite sub președinția lui Donald Trump, dar și să continue sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia. Totodată, relațiile economice cu China și stabilitatea Balcanilor vor rămâne priorități strategice.
În discursul de după alegere, Merz a declarat că Germania va continua să fie „un stâlp al democrației europene” și a reafirmat angajamentul față de partenerii NATO. El a subliniat importanța unei Europe unite și puternice în fața amenințărilor globale.
Perspective și incertitudini
Venirea la putere a lui Friedrich Merz marchează începutul unei perioade de tranziție în politica germană. Cu o majoritate fragilă, presiuni sociale crescânde și un electorat divizat, Merz va trebui să demonstreze rapid că este capabil să conducă cu autoritate, dar și cu flexibilitate.
Succesul mandatului său va depinde nu doar de capacitatea de a gestiona divergențele din interiorul coaliției, ci și de răspunsul său la crizele multiple – economice, sociale și geopolitice. Pentru Germania și întreaga Uniune Europeană, Merz poate fi fie o ancoră de stabilitate, fie un factor de incertitudine.
Sursa: Deutsche Welle, The Guardian, Die Zeit
