Europa fără America? Liderii europeni se confruntă cu o lume în care SUA se retrage din rolul de aliat global

Europa trebuie să decidă dacă poate merge pe cont propriu.

O Europă pe cont propriu?

Într-o analiză amplă publicată de The Guardian, jurnalista Emma Graham-Harrison explorează provocările cu care se confruntă Europa într-o eră în care America nu mai poate fi considerată un partener predictibil. Politicienii și liderii de afaceri europeni simt tot mai mult presiunea de a regândi strategiile economice, militare și diplomatice în lipsa unui sprijin ferm din partea SUA.

Donald Trump, aflat la al doilea mandat prezidențial, a propus o taxă de 25% pe bunurile europene și a blocat importurile de oțel și aluminiu. Mai grav, vicepreședintele său, JD Vance, a lansat atacuri directe asupra valorilor democrației europene, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Germania: de la mașini la apărare

În Germania, industriile afectate de tarifele americane încep să se reprofileze. Gigantul Hensoldt, specializat în radare și echipamente de apărare, a preluat muncitori disponibilizați de la Bosch și Continental. Rheinmetall a anunțat conversia unor fabrici auto în centre de producție militară.

Aceste decizii reflectă o tendință: Europa încearcă să-și construiască propria capacitate de apărare și autonomie industrială, în timp ce influența americană se retrage vizibil.

O viziune radical diferită

Analiza citată subliniază că Trump nu vede valoare în alianțele tradiționale. El consideră Statele Unite o superputere exploatată de aliați nerecunoscători și susține o izolare strategică, în care prioritățile interne contează mai mult decât angajamentele globale.

„Ideea că SUA ar putea abandona Europa de Vest era de neimaginat în urmă cu un deceniu,” afirmă Phillip Ayoub, profesor de relații internaționale la University College London. „Alianțele sunt benefice economic și militar, dar administrația actuală respinge complet această viziune.”

O ordine globală în colaps

În timp ce SUA se retrag din parteneriate, renunță la proiecte culturale, ajutoare internaționale și misiuni de stabilizare, alte puteri – precum Rusia și China – profită de vidul lăsat în urmă. Trump pare interesat mai degrabă de ideea extinderii teritoriale, ceea ce, potrivit articolului, îl avantajează pe Vladimir Putin, în contextul războiului din Ucraina.

Ce urmează pentru Europa?

Europa este pusă în fața unei alegeri dificile: să se adapteze unei lumi fără umbrela americană sau să continue să spere într-o revenire la status quo. Crearea unei apărări comune europene, investiții în industrie și o politică externă mai coerentă sunt deja pe masa deciziilor în capitalele continentului.

Dar în lipsa unei identități strategice clare, riscul fragmentării crește. Europa, scrie The Guardian, „ar putea fi mai singură decât a fost vreodată în ultimele opt decenii.”

Sursa :
👉 The Guardian