Diviziuni profunde la Summitul G7: Trump blochează declarația comună în prima zi, liderii europeni cer fermitate față de Rusia

Prima zi a Summitului: fracturi majore între lideri

Summitul G7, găzduit anul acesta în stațiunea montană Kananaskis, Alberta (Canada), a debutat pe 16 iunie 2025 sub semnul unor tensiuni evidente. Deși reuniunea a fost concepută ca o platformă pentru coordonarea marilor democrații industrializate în fața crizelor globale, primele ore de discuții au evidențiat disensiuni profunde între liderii europeni și președintele american Donald Trump.

Potrivit Reuters, divergențele au apărut încă de la începutul sesiunilor plenare. Trump a contestat vehement unele dintre temele agreate de ceilalți lideri pentru declarația comună – în special cele referitoare la războiul din Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și poziționarea G7 față de conflictul dintre Israel și Iran. Într-un gest cu puternic impact simbolic, președintele SUA a refuzat categoric semnarea oricărei forme de declarație colectivă, blocând astfel orice comunicat oficial al primei zile.

Surse diplomatice au declarat pentru Reuters că Trump a propus în mod repetat o revenire la formatul G8 prin reacceptarea Rusiei, susținând că excluderea Moscovei „a fost o eroare strategică majoră”. Această poziție a generat reacții imediate din partea liderilor europeni, în special a cancelarului german Friedrich Merz și a președintelui francez Emmanuel Macron, care au cerut menținerea presiunii asupra Kremlinului și condamnarea fermă a agresiunii din Ucraina.

Refuzul lui Trump nu a fost doar un act simbolic. În lipsa unei semnături americane, proiectul de comunicat comun elaborat de Canada – gazda summitului – a fost retras, urmând a fi revizuit sau, în cel mai rău caz, înlocuit cu un rezumat unilateral emis de premierul canadian Mark Carney.

Premierul britanic Keir Starmer, într-o declarație reținută, a descris atmosfera primei zile drept „provocatoare, dar necesară”, adăugând că „unitatea nu înseamnă întotdeauna acord perfect, ci voință comună de a găsi o cale de mijloc”. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că lipsa unui front comun slăbește credibilitatea G7 exact într-un moment în care lumea are nevoie de direcție clară.

Prin urmare, debutul summitului a fost marcat de un climat conflictual, cu puține semnale de convergență. Poziția izolaționistă a Statelor Unite, exprimată clar de președintele Trump, pune sub semnul întrebării capacitatea grupului de a acționa coordonat în fața provocărilor globale. Rămâne de văzut dacă ziua a doua a reuniunii va aduce o detensionare a dialogului sau va confirma falia tot mai vizibilă dintre Washington și restul aliaților săi tradiționali.

Sprijinul pentru Ucraina, în dezbatere

Când Volodimir Zelenski a urcat pe scena diplomatică a summitului G7, privirile tuturor s-au întors spre el. Obosit, dar ferm, liderul de la Kiev a cerut ajutor concret: mai mult sprijin militar, mai multă susținere economică, mai multă presiune internațională asupra Rusiei. „Fie ne sprijiniți acum, fie va trebui să vă apărați singuri mai târziu”, ar fi spus el, potrivit unor surse diplomatice.

Liderii europeni au răspuns rapid. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut o continuare a sancțiunilor și un nou val de sprijin logistic, iar Emmanuel Macron a subliniat necesitatea unei „Europe ferme și consecvente” în fața agresiunii ruse. Ursula von der Leyen a pledat pentru un fond de reconstrucție a Ucrainei susținut de activele rusești înghețate.

Însă Donald Trump a schimbat tonul. A vorbit despre „oboseala față de război”, despre „oportunitatea păcii” și despre nevoia unui acord rapid, chiar cu prețul unor cedări teritoriale. Sursele Reuters au indicat că Trump ar fi sugerat o delimitare de facto a regiunilor aflate sub control rusesc, propunere care a provocat reacții tăioase din partea europenilor. Pentru Zelenski, ideea era inacceptabilă. „Nu vindem pământul nostru pentru pacea altora.”

Criza Israel–Iran tensionează atmosfera

Conflictul dintre Israel și Iran a plutit ca o umbră grea asupra discuțiilor. Atacuri cu rachete, riposte aeriene, pierderi de vieți omenești de ambele părți și un risc iminent de extindere regională – toate acestea au transformat subiectul într-un test major pentru G7.

Canada, Germania și Franța au redactat împreună un proiect de declarație care cerea „încetarea imediată a ostilităților” și „revenirea la canale diplomatice sub egida ONU”. Documentul părea să aibă susținere largă, până când Trump a spus „nu”. Argumentul său:

„Statele Unite nu acceptă presiuni internaționale asupra modului în care gestionează relația cu Israelul și Iranul.”

Între timp, mai multe state membre G7 și-au evacuat cetățenii din regiune, în timp ce ambasadele europene au intrat în alertă. Situația umanitară din Gaza și sudul Libanului a fost discutată, dar fără un consens final. Astfel, tensiunile diplomatice au fost dublate de un sentiment clar de neputință: G7 vorbește, dar nu reușește să acționeze ca un bloc unit.

Comerțul global și tarifele impuse de SUA

Dacă războaiele fierbinți au dominat agenda politică, pe frontul economic s-a deschis un alt tip de bătălie. Trump a revenit la retorica familiară a protecționismului, criticând acordurile comerciale multilaterale și promițând o „revizuire completă” a relațiilor comerciale ale SUA cu partenerii săi tradiționali din G7.

Canada și Japonia au reacționat cu prudență, încercând să tempereze pozițiile dure. În schimb, premierul britanic Keir Starmer a intrat direct în dialog cu președintele american, afirmând că un acord bilateral SUA–Marea Britanie „este foarte aproape de finalizare”, dar „nu poate fi clădit pe bază de presiuni sau amenințări.”

Comerțul digital, taxele pe produse verzi, regimul tarifar pentru oțel și aluminiu, dar și accesul la piețele strategice au fost toate teme controversate. Deși nu s-a ajuns la o ruptură, tonul general a fost unul de confruntare, nu de convergență.

Un G7 fără voce comună?

Faptul că, la finalul primei zile, nu a fost semnat niciun document comun este mai mult decât o formalitate diplomatică ratată – este un semnal puternic al crizei de coerență care afectează acest grup de putere. Canada, în calitate de gazdă, analizează posibilitatea emiterii unui rezumat unilateral al pozițiilor exprimate, în lipsa unei declarații agreate de toți membrii.

Comentatorii internaționali atrag atenția că, pentru al doilea an consecutiv, G7 riscă să se încheie fără o voce unitară, slăbind autoritatea grupului și capacitatea sa de a influența cursul evenimentelor globale. Mai mult, lipsa unei poziții clare privind conflictele majore ale momentului – Ucraina și Orientul Mijlociu – lasă loc altor actori geopolitici să umple acest vid.

Ce urmează mâine

A doua zi a summitului, programată pentru 17 iunie 2025, se anunță crucială. Pe agendă se află subiecte cheie pentru viitorul global:

• Reglementarea inteligenței artificiale, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiilor generative și a riscurilor pentru democrație, securitate și piața muncii;
• Securitatea energetică globală, cu accent pe diversificarea surselor, cooperarea în materie de rezerve strategice și eliminarea dependențelor de actori imprevizibili;
• Controlul exporturilor de tehnologii sensibile, mai ales în contextul tensiunilor cu China și al supravegherii avansate;
• Accesul la minerale rare, esențiale pentru tranziția verde – o temă în care Africa, America de Sud și Asia devin câmpuri de competiție globală.

Rămâne de văzut dacă liderii vor putea construi măcar pe aceste domenii o punte de dialog. Miza nu este doar supraviețuirea G7 ca instituție, ci și capacitatea lumii democratice de a acționa coordonat într-o epocă tot mai fragmentată.

Sursa principală: Reuters