Consumul de alcool în Europa: Analiză a tendințelor și variațiilor regionale

Consumul de alcool este recunoscut ca un factor semnificativ în creșterea riscului de apariție a mai multor tipuri de cancer. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alcoolul este responsabil pentru aproximativ 4% din totalul cazurilor noi de cancer diagnosticate la nivel mondial în 2020, ceea ce echivalează cu aproape 750.000 de cazuri , conform Doc.roraportuldegarda.ro.

Printre tipurile de cancer asociate consumului de alcool se numără:​

• Cancerul de esofag​
• Cancerul hepatic​
• Cancerul colorectal
• ​Cancerul de sân​
• Cancerele cavității bucale, faringelui și laringelui​

În ciuda acestor dovezi, nivelul de conștientizare a populației cu privire la legătura dintre consumul de alcool și riscul de cancer rămâne încă scăzut. Un studiu menționează că doar o treime dintre persoane recunosc această asociere, iar această lipsă de informare este prezentă chiar și în rândul furnizorilor de servicii medicale .​

Pentru a combate această problemă, autoritățile sanitare din diverse țări propun măsuri precum etichetarea băuturilor alcoolice cu avertismente similare celor de pe pachetele de țigări. De exemplu, în Statele Unite, s-a sugerat ca etichetele să informeze consumatorii despre riscul crescut de cancer asociat consumului de alcool .​

În fața acestor realități, este esențial ca fiecare individ să fie informat și să ia în considerare reducerea sau eliminarea consumului de alcool pentru a diminua riscul de a dezvolta cancer. Adoptarea unui stil de viață sănătos și conștientizarea efectelor nocive ale alcoolului reprezintă pași importanți în prevenirea acestei maladii.

Consumul mediu de alcool în Uniunea Europeană

În 2020, consumul mediu anual de alcool în Uniunea Europeană (UE) a fost de 9,8 litri pe cap de locuitor cu vârsta de 15 ani și peste.

Consumul a înregistrat o scădere semnificativă între 1980 (12,7 litri) și 2000 (10,5 litri).

Valoarea și rata scăderii au încetinit în următoarele două decenii. A scăzut cu 0,5 litri între 2010 și 2010 în UE.

Țările cu cel mai ridicat consum de alcool

Conform datelor din 2020, Letonia a înregistrat cel mai mare consum anual de alcool pe cap de locuitor, cu 12,1 litri. Alte țări cu consum ridicat includ Cehia (11,6 litri), Lituania (11,4 litri), Austria (11,3 litri), Bulgaria (11,2 litri), România ( 11, 0 litri), etc.

Țările cu cel mai scăzut consum de alcool

La polul opus, Turcia a raportat cel mai mic consum anual, cu doar 1,2 litri pe cap de locuitor. Această diferență semnificativă subliniază variațiile culturale și religioase care influențează obiceiurile de consum de alcool în diferite regiuni ale Europei. ​

Evoluția consumului de alcool între 2010 și 2020

Analizând perioada 2010-2020, 25 de țări europene au înregistrat o scădere a consumului de alcool, în timp ce 11 țări au raportat creșteri. Scăderi semnificative de peste un litru pe cap de locuitor au fost observate în:​

• Irlanda și Lituania: -2,1 litri​
• Spania și Grecia: -2 litri​
• Țările de Jos, Franța, Cipru și Finlanda: peste -1,5 litri​
• Serbia, Belgia, Croația, Danemarca, Elveția și Germania: între -1 și -1,5 litri​

Pe de altă parte, creșteri notabile au fost înregistrate în:​

• Letonia: +2,3 litri​
• Bulgaria: +1,4 litri​
• Malta: +1,1 litri​
• România și Polonia: +1 litru​

Schimbări procentuale în consumul de alcool

Privind modificările procentuale, Grecia a avut cea mai mare scădere, cu 24,1%, urmată de Țările de Jos (20,9%), Spania (20,4%) și Turcia (20%). În contrast, Letonia a înregistrat o creștere de 23,5%. ​

Diferențe de gen în consumul excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool diferă semnificativ între genuri. În 2019, în UE, 26,6% dintre bărbați au raportat episoade de consum excesiv cel puțin o dată pe lună, comparativ cu 11,4% dintre femei. România a avut cea mai mare proporție la bărbați (55,2%), în timp ce Danemarca, Luxemburg, Germania și Belgia au raportat rate de peste 38%. ​

Factori care influențează consumul de alcool

Conform ​euronews, mai mulți factori contribuie la aceste variații în consumul de alcool:​

• Politici naționale: Multe țări europene au implementat politici precum taxarea alcoolului, restricții privind disponibilitatea și interdicții de publicitate. Eficacitatea acestor măsuri depinde de implementarea lor și de resursele disponibile.
• Inițiative sociale: Campanii precum "Dry January" au câștigat popularitate, încurajând oamenii să renunțe la alcool pentru o lună, ceea ce poate duce la scăderea consumului pe termen lung. ​
• Tendințe culturale: Există o creștere a interesului pentru băuturile fără alcool și pentru un stil de viață sănătos, în special în rândul tinerilor, ceea ce contribuie la reducerea consumului de alcool. ​

Nu există un nivel sigur de consum de alcool: fiecare picătură contează

Consumul de alcool este un subiect intens dezbătut în domeniul sănătății publice, iar întrebarea privind existența unui nivel "sigur" de consum a primit un răspuns clar din partea experților: nu există un astfel de nivel. Dr. Carina Ferreira-Borges, consilier regional pentru alcool și droguri ilicite la Biroul Regional al OMS pentru Europa, subliniază:​

"Nu putem vorbi despre un așa-zis nivel sigur de consum de alcool. Nu contează cât de mult beți – riscul pentru sănătatea băutorului începe de la prima picătură de băutură alcoolică." ​

OMS atrage atenția că nu există dovezi care să susțină existența unui prag sub care efectele cancerigene ale alcoolului să nu se manifeste. Astfel, orice cantitate de alcool consumată poate contribui la creșterea riscului de îmbolnăvire. ​

Prin urmare, mesajul specialiștilor este clar: pentru a minimiza riscurile asociate consumului de alcool, cea mai sigură abordare este abstinența sau, cel puțin, reducerea semnificativă a cantității consumate. Fiecare picătură contează atunci când vine vorba de sănătatea noastră.

Surse: euronews, Doc.roraportuldegarda.ro, OMS.