CNA explică eliminarea emisiunii lui Marius Tucă: „Dezinformare gravă, nu opinie personală”
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) susține că afirmațiile făcute de Marius Tucă în emisiunea sa de pe YouTube au depășit limitele unei opinii și au constituit o dezinformare periculoasă. Instituția explică decizia de a solicita eliminarea videoclipului prin referințe la legislația națională, standardele europene și jurisprudența CEDO.
Consiliul Național al Audiovizualului a făcut publică justificarea deciziei prin care a cerut platformei YouTube eliminarea unui fragment video din cadrul emisiunii lui Marius Tucă, intitulat „Democrația a fost călcată în picioare”. Potrivit CNA, conținutul analizat (3 minute și 26 de secunde) nu a fost „o emisiune” propriu-zisă, ci un material audiovizual cu caracter ilegal, încadrat ca dezinformare gravă.
„Declarația jurnalistului Marius Tucă este una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public”, precizează CNA, adăugând că este vorba despre un caz flagrant de încălcare a deontologiei jurnalistice.
Consiliul a subliniat că jurnalistul a prezentat drept fapte certe afirmații personale, fără a furniza probe, surse independente sau justificări legale. Printre expresiile incriminate se numără: „lovitură de stat”, „au tăiat democrația”, „stat mafiot”, formulate într-un mod care, potrivit autorității, induce ideea unei realități alternative, create deliberat.
CNA explică faptul că utilizarea expresiei „lovitură de stat” în raport cu deciziile Biroului Electoral Central (BEC) și ale Curții Constituționale a României (CCR) este abuzivă și incorectă din punct de vedere juridic. Atât BEC, cât și CCR sunt instituții care funcționează conform legii, iar deciziile lor sunt validate în mod constituțional.
Mai mult, transcriptul materialului arată o comunicare intenționat repetitivă și programatică, cu scopul de a construi o percepție ostilă față de instituții-cheie ale statului. CNA atrage atenția că, în astfel de cazuri, libertatea de exprimare — garantată de legislație — nu acoperă răspândirea de informații false care pot inflama spațiul public.
„Libertatea de exprimare nu protejează calomnia, dezinformarea sau afirmațiile factuale false”, precizează CNA, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv cazul Lingens vs. Austria.
Consiliul amintește și faptul că, potrivit Legii 50/2024, care transpune Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA), autoritățile competente pot solicita eliminarea conținutului ilegal, inclusiv din mediul online. CNA este desemnată ca autoritate în acest sens pentru conținuturile care intră sub incidența Legii Audiovizualului nr. 504/2002.
Decizia vine și în contextul în care România a fost, anul trecut, ținta unei agresiuni informatice cu caracter politic, ce a vizat deturnarea proceselor electorale prin promovarea masivă a unor mesaje inautentice pe platforme digitale. CNA a fost prima instituție care a alertat Comisia Europeană cu privire la aceste comportamente, declanșând o anchetă oficială.
