CJUE o sancționează pe Ursula von der Leyen: Comisia a ascuns ilegal SMS-urile cu Pfizer

Decizia CJUE: O palmă pentru Comisia Europeană

Curtea Generală a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat pe 14 mai 2025 o hotărâre istorică, care răstoarnă tăcerea instituțională ce plana asupra unuia dintre cele mai controversate episoade ale pandemiei: negocierile secrete dintre Ursula von der Leyen și Pfizer. Prin această decizie, instanța europeană nu doar că a criticat ferm refuzul Comisiei de a furniza mesajele text dintre președinta sa și CEO-ul Pfizer, ci a consfințit un principiu esențial: transparența nu este opțională, nici în criză, nici în culisele puterii.

Judecătorii au analizat comportamentul Comisiei și au conchis că au fost încălcate mai multe obligații fundamentale: dreptul cetățenilor la accesul la documente, buna administrare și principiul transparenței. Argumentele aduse de Comisie – potrivit cărora SMS-urile nu constituie „documente oficiale” și nu au fost arhivate – au fost respinse ca fiind nefondate și neconvingătoare.

Această hotărâre capătă o greutate politică uriașă. CJUE a reamintit reprezentanților Europei că niciun lider, indiferent de funcție sau circumstanțe, nu este mai presus de lege. Departe de a fi un simplu conflict birocratic, cazul devine simbolul luptei dintre opacitate și responsabilitate, dintre administrația discretă și dreptul publicului de a ști.

Totul a pornit de la un articol publicat în 2021 de The New York Times, care dezvăluia faptul că Ursula von der Leyen a negociat direct prin SMS cu Pfizer pentru achiziționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID, într-un contract estimat la peste 35 de miliarde de euro. Aceste comunicări nu au fost niciodată dezvăluite publicului, iar Comisia a respins ulterior o solicitare oficială de acces la aceste mesaje.

Argumentele instanței: Lipsă de transparență și explicații neconvingătoare

Curtea a constatat că:

• Comisia nu a făcut eforturi suficiente pentru a identifica mesajele respective;
• A considerat eronat că SMS-urile nu constituie "documente" în sensul legislației europene;
• Nu a oferit o explicație plauzibilă privind absența acestor mesaje;
• A încălcat dreptul fundamental la accesul la informații de interes public.

Instanța a subliniat că, într-o eră digitală, comunicarea oficială nu este limitată la hârtie sau e-mailuri. Mesajele text, WhatsApp sau alte forme de mesagerie pot constitui documente administrative dacă conțin informații legate de politicile și deciziile instituționale. Prin urmare, refuzul Comisiei de a le căuta și furniza a fost considerat abuziv.

Hotărârea cere Comisiei să reanalizeze solicitarea și fie să furnizeze mesajele, fie să explice în mod credibil și verificabil de ce acestea nu mai există.

Reacții internaționale și implicații politice

The New York Times, parte reclamantă în acest caz, a salutat decizia drept „o victorie istorică pentru dreptul publicului de a înțelege cum sunt cheltuiți banii lor în numele interesului general”. Publicația americană a subliniat că verdictul consolidează rolul presei în apărarea transparenței instituționale în fața secretomaniei guvernamentale.

Reuters a accentuat implicațiile politice ale cazului, subliniind faptul că decizia vine într-un moment critic pentru Ursula von der Leyen, care se află la al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene. Analiștii politici văd în această hotărâre o vulnerabilizare simbolică a poziției sale, care ar putea influența nu doar sprijinul din Parlamentul European, ci și încrederea cetățenilor.

Financial Times a tratat subiectul ca pe un semnal de alarmă pentru toate instituțiile europene. Potrivit editorialului FT, hotărârea ar putea genera un „efect de domino” în care alte comunicări informale, nedezvăluite public, vor fi supuse presiunilor juridice. Jurnaliștii atrag atenția că o reformă a politicii de arhivare digitală devine inevitabilă.

La nivel politic, reacțiile au fost polarizate. Eurodeputați din grupurile Verzilor și al Conservatorilor au cerut public desecretizarea integrală a contractelor cu companiile farmaceutice. În schimb, membri ai grupului Popular European, apropiat de von der Leyen, au denunțat ceea ce au numit „instrumentalizarea politică a justiției”.

În mass-media europeană, subiectul a fost tratat pe larg în Italia, Franța și Germania. În La Repubblica, editorialiștii au vorbit despre „o lecție de democrație digitală”, în timp ce Der Spiegel a cerut Comisiei Europene „să nu se mai ascundă în spatele formalismelor”.

Comisia Europeană a reacționat sec, printr-un purtător de cuvânt:

„Luăm act de decizia instanței și vom analiza opțiunile legale pe care le avem la dispoziție”.

Termenul pentru un eventual apel este de două luni, însă presiunea publică și mediatică crește vizibil.

O decizie cu impact mult mai mare decât un simplu scandal

Această hotărâre deschide un precedent care redefinește noțiunea de „document administrativ” în cadrul instituțiilor europene. În mod tradițional, documentele oficiale erau percepute ca fiind cele redactate, semnate și arhivate formal. Însă în realitatea digitală actuală, multe decizii se discută și negociază informal, prin mesaje text.

Specialiștii în drept european avertizează că, dacă acest precedent va fi confirmat în apel, orice funcționar al UE va trebui să fie conștient că orice formă de comunicare legată de funcția sa publică – fie ea pe SMS, WhatsApp sau alte platforme – poate deveni accesibilă publicului. Mai mult, instituțiile vor fi obligate să își revizuiască sistemele interne de arhivare, pentru a include și astfel de mesaje.

În același timp, decizia atrage atenția asupra lipsei unui cadru coerent de reglementare a comunicărilor digitale informale în UE. Deși aceste practici sunt larg răspândite, ele scapă adesea controlului democratic și transparenței publice.

Sfârșitul epocii SMS-urilor secrete?

Într-o Uniune Europeană care se confruntă cu critici privind lipsa de responsabilitate și transparență, decizia CJUE ar putea marca un moment de cotitură. Fiecare e-mail, mesaj sau comunicare digitală care influențează politici publice va trebui să fie tratată cu același grad de responsabilitate ca orice document oficial.

Pentru Ursula von der Leyen, acest episod reprezintă o umbră serioasă într-un moment important pentru cariera sa politică. Iar pentru cetățenii europeni, este o reamintire puternică a faptului că dreptul de a ști ce fac liderii lor nu este un moft, ci un principiu fundamental al democrației.

Surse citate:

• Financial Times, Reuters, AP News