Ce înseamnă să trăiești bine? Un studiu global redefinește bunăstarea umană

Un proiect internațional ambițios propune un nou mod de a înțelege viața împlinită, bazat pe peste 40 de indicatori ce merg dincolo de PIB și statistici economice.

Ce este, de fapt, o viață bună?

Într-o lume în care bunăstarea este deseori măsurată în termeni economici — PIB, venituri, creștere financiară — un nou studiu internațional propune o schimbare de paradigmă: fericirea și împlinirea personală nu pot fi reduse la cifre economice.

Cercetătorii de la Universitățile Harvard și Baylor, în colaborare cu Gallup și alte instituții academice și sociale, desfășoară între 2022 și 2027 un proiect de amploare intitulat Global Flourishing Study. Este cel mai vast demers științific de acest tip realizat vreodată, cu peste 200.000 de participanți din 22 de țări de pe șase continente, informează El País.

O nouă metrică: ce înseamnă „florirea umană”

În centrul studiului se află conceptul de florire umană (human flourishing), care înglobează șase dimensiuni interdependente ale bunăstării personale:

1. Fericirea și satisfacția generală cu viața
2. Sănătatea fizică și mintală
3. Scopul și sensul vieții
4. Caracterul și virtuțile morale
5. Relațiile sociale apropiate
6. Stabilitatea financiară și securitatea materială

Fiecare dintre aceste dimensiuni este evaluată pe baza unor indicatori concreți, peste 40 în total, care oferă o imagine detaliată și nuanțată asupra vieții fiecărei persoane.

Metodologie și desfășurare

Cercetarea este derulată în parteneriat cu Gallup, care se ocupă de partea logistică a sondajelor. Fiecare participant completează anual un chestionar structurat, iar datele obținute sunt analizate în paralel cu informații demografice, sociale și economice.

Scopul este de a observa evoluția bunăstării în timp, dar și modul în care factori precum vârsta, educația, cultura, religia sau situația familială influențează percepția asupra propriei vieți.

Concluzii-cheie din raportul intermediar (2025)

Studiul aflat la jumătatea perioadei de implementare oferă deja rezultate revelatoare, dintre care cele mai importante sunt:

🔹 Bătrânețea aduce mai multă liniște decât tinerețea

Contrar ideii că fericirea este apanajul tinereții, studiul arată că persoanele de peste 80 de ani evaluează propria bunăstare mai pozitiv (7,36/10) decât tinerii între 18 și 49 de ani (7,03/10).

Acest lucru sugerează că experiența, stabilitatea emoțională și acceptarea de sine joacă un rol esențial în sentimentul de împlinire personală.

🔹 Relațiile strânse sunt fundamentale

Participanții care au declarat că au prieteni apropiați, parteneri de viață stabili sau legături puternice cu familia au raportat un nivel mai ridicat de fericire și stabilitate mintală.

🔹 Participarea în comunitate îmbunătățește calitatea vieții

Implicarea în activități civice, voluntariat sau viață religioasă a fost corelată cu niveluri mai mari de optimism, reziliență și stare generală de bine.

🔹 Banii contează, dar nu sunt totul

Stabilitatea financiară este esențială pentru siguranță și autonomie, dar nu este un predictor absolut al bunăstării. De exemplu, persoane cu venituri medii, dar cu relații sociale bogate și un sens clar în viață, au raportat niveluri mai ridicate de satisfacție decât cei cu venituri mari, dar fără susținere emoțională.

Impactul studiului asupra politicilor publice

Una dintre concluziile importante ale echipei de cercetare este că guvernele ar trebui să includă măsurători ale bunăstării subiective în strategiile naționale.

Indicatori precum PIB sau rata șomajului oferă o imagine incompletă asupra calității vieții. În schimb, evaluarea sentimentului de apartenență, sens, sănătate mintală sau încredere în ceilalți poate oferi date relevante pentru politici eficiente.

Propuneri pentru guverne:

• Introducerea de chestionare naționale privind bunăstarea psihosocială
• Programe pentru dezvoltarea coeziunii comunitare
• Investiții în prevenție, sănătate mintală și educație civică
• Combaterea izolării sociale, mai ales în rândul vârstnicilor

Unde se situează România în această discuție?

Deși România nu este inclusă în prima etapă a studiului, concluziile pot fi aplicabile și în contextul românesc.

Conform unor date recente din Eurostat și Monitorul Social, românii se confruntă cu o calitate a vieții sub media europeană, în special din cauza problemelor legate de sănătatea mintală, lipsa încrederii în instituții și fragilitatea relațiilor sociale.

Un astfel de model de evaluare complex, precum cel propus de Global Flourishing Study, ar putea ajuta România să-și construiască politici mai eficiente în domeniul sănătății publice, educației și incluziunii sociale.

Ce înseamnă, până la urmă, să trăiești bine?

Să trăiești bine nu înseamnă doar să ai un venit stabil, o casă confortabilă sau un CV impresionant. Deși acestea pot contribui la siguranța personală, o viață cu adevărat împlinită înseamnă mai mult decât acumulări materiale sau realizări exterioare.

Studiul internațional ne reamintește un adevăr adesea uitat în agitația lumii moderne: sensul vieții vine din interior. Din legăturile reale cu ceilalți, din capacitatea de a iubi și de a fi iubit, din micile bucurii împărtășite cu cei apropiați.

Conexiunea umană este poate cel mai puternic predictor al stării noastre de bine. O conversație sinceră, o îmbrățișare primită la momentul potrivit sau pur și simplu sentimentul că aparții cuiva — acestea nu pot fi măsurate în bani, dar au un impact uriaș asupra echilibrului nostru interior.

Sănătatea emoțională nu mai poate fi ignorată. Trăim într-o eră în care stresul, anxietatea și izolarea ne afectează pe mulți. Studiul ne încurajează să cultivăm grijă față de noi înșine, să punem pauză când e nevoie, să cerem ajutor și să vorbim deschis despre cum ne simțim.

Apoi, există contribuția activă la viața comunității — acel sentiment că ești parte dintr-un întreg, că prezența ta contează. Implicarea civică, voluntariatul, sprijinul oferit celor vulnerabili dau sens zilelor și construiesc în jurul nostru o rețea de solidaritate și încredere.

A trăi bine nu înseamnă să câștigi întotdeauna, ci să te simți în armonie cu ceea ce ești. Înseamnă să te trezești dimineața cu un scop, să mergi la culcare simțind că ai contat pentru cineva. Este despre a avea grijă de sufletul tău, nu doar de agenda ta.

Poate că nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem influența modul în care ne trăim viața: cu sens, echilibru, conexiune și compasiune.

Aceasta este, poate, cea mai sinceră definiție a unei vieți trăite cu adevărat bine.

Sursa principală: El País.