80 de ani de la Ziua Victoriei în Europa: Ceremonii grandioase în Franța, Germania și Regatul Unit, pe fondul tensiunilor geopolitice

Europa comemorează 80 de ani de la VE Day: între memorie și realități actuale

Pe 8 mai 2025, Europa s-a oprit în loc pentru a privi spre trecut. Ziua Victoriei în Europa (VE Day), care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pe continent, a împlinit 80 de ani. Într-un peisaj politic tensionat, cu războiul din Ucraina în plină desfășurare și relațiile dintre Est și Vest ajunse la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, comemorarea din acest an a depășit granițele unui simplu omagiu. A devenit o afirmație a valorilor europene în fața incertitudinilor de azi.

De la ceremoniile solemne din Paris și Berlin până la manifestările regale din Londra, evenimentele au fost mai mult decât comemorări istorice: au fost declarații de intenție. Liderii europeni au vorbit nu doar despre eroii trecutului, ci și despre responsabilitatea generației actuale de a proteja pacea, democrația și coeziunea. În centrul tuturor discursurilor s-a regăsit ideea că libertatea nu este un dat, ci o alegere zilnică – apărată, uneori, cu prețul suprem.

Spre deosebire de comemorările anterioare, ediția din 2025 a fost umbrită de realități dure: conflicte în desfășurare, amenințări hibride, militarizare accelerată și falii ideologice tot mai adânci între Est și Vest. Tocmai de aceea, flacăra reaprinsă în capitalele europene nu a fost doar simbolică. A fost un mesaj clar: lecțiile istoriei nu se uită, iar memoria nu trebuie folosită selectiv.

Această Zi a Victoriei nu a privit doar înapoi, ci a privit și înainte. A pus întrebări despre cine suntem ca europeni, ce ne unește și cât de pregătiți suntem să ne apărăm valorile în fața unor provocări care nu mai pot fi ignorate. În tăcerea ceremoniilor și în solemnitatea discursurilor, Europa a reînnoit o promisiune: aceea de a nu lăsa niciodată războiul să devină din nou normalitate.

Franța: Flacăra memoriei reaprinsă de Macron

La Paris, centrul comemorărilor din Franța, atmosfera a fost una solemnă și profund simbolică. Președintele Emmanuel Macron a deschis ceremonia printr-un moment de reculegere în fața statuii generalului Charles de Gaulle, părintele Franței moderne și figură emblematică a Rezistenței. Înconjurat de membri ai guvernului, veterani și ambasadori ai aliaților din cel de-al Doilea Război Mondial, Macron a parcurs apoi Champs-Élysées până la Arcul de Triumf, unde a reaprins flacăra eternă de la Mormântul Soldatului Necunoscut.

Discursul său a fost marcat de o tonalitate gravă și fermă:

„În fața amenințărilor de azi, memoria celor care au luptat pentru libertate ne obligă să fim vigilenți, curajoși și uniți. Pacea nu este un privilegiu, este o responsabilitate.”

Cuvintele președintelui au fost primite cu aplauze de către cei prezenți, iar numeroase familii de francezi au asistat la ceremonii din spatele barierelor de securitate.

Evenimentul a inclus parade militare, momente artistice dedicate păcii și un impresionant survol aerian al aviației franceze. În tribunele oficiale au fost prezenți, printre alții, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întărind dimensiunea europeană și transatlantică a evenimentului.

Pe tot parcursul zilei, au avut loc ceremonii locale în marile orașe franceze – de la Lyon la Bordeaux și de la Strasbourg la Marsilia –, toate legate de ideea centrală că Franța își amintește nu doar pentru a comemora, ci pentru a se mobiliza.

Într-un Paris aflat sub o securitate sporită, cu peste 5.000 de forțe de ordine mobilizate, nu s-au înregistrat incidente majore. Dimpotrivă, evenimentul a fost perceput ca un moment de coeziune națională rar întâlnit în contextul fragmentării sociale din ultima vreme.

Comemorarea din Franța a oferit o imagine clară a unei națiuni care privește trecutul nu cu nostalgie, ci cu simț al datoriei – o datorie de a apăra moștenirea eroilor săi și de a rămâne fermă în fața amenințărilor contemporane.

Germania: Comemorare cu greutate simbolică

În Germania, comemorarea a avut o semnificație profundă, reflectând atât recunoașterea trecutului, cât și o reafirmare a angajamentului față de pacea europeană. Cancelarul Friedrich Merz a deschis ceremoniile la Berlin cu un discurs solemn în plenul Bundestagului, în care a subliniat că „asumarea trecutului este un act de curaj, nu o povară”.

Pentru prima dată, 8 mai a fost marcat oficial ca zi națională de comemorare, iar guvernul federal a organizat manifestări ample la fostele lagăre de concentrare de la Dachau și Buchenwald. Acolo, supraviețuitori, istorici, studenți și lideri religioși au ținut momente de reculegere și au aprins lumânări în memoria victimelor regimului nazist.

La Poarta Brandenburg, în fața unei mulțimi tăcute, a avut loc o ceremonie publică unde au fost intonate cântece de pace și au fost prezentate mesaje de reconciliere. Participarea numeroasă a tinerilor, cu pancarte pe care scria „Nie wieder Krieg” (Niciodată război), a marcat o schimbare de generație în felul în care Germania își onorează trecutul: cu sinceritate, dar fără resemnare.

Cancelarul Merz a anunțat, totodată, o creștere a bugetului pentru educația civică și istorică, pledând pentru o memorie activă care să contribuie la prevenirea extremismului. Evenimentele au fost transmise în direct de posturile publice și au fost reflectate larg în presa germană, care a vorbit despre „o zi a sincerității naționale”.

Comemorarea din Germania nu a fost doar o privire înapoi, ci și un angajament ferm pentru viitorul european: unul al păcii, al coeziunii și al asumării istorice continue.

Regatul Unit: Tradiție, regalitate și solidaritate

În Marea Britanie, comemorarea celor 80 de ani de la VE Day a fost marcată de un amestec de solemnitate regală și participare populară. Ceremoniile principale au avut loc în Londra și au debutat cu o slujbă religioasă la Westminster Abbey, unde au fost prezenți Regele Charles al III-lea, Regina Camilla, Prințul William și Prințesa Kate. Serviciul religios a inclus momente de reculegere, lecturi biblice și rugăciuni pentru pacea globală.

Ulterior, familia regală s-a deplasat la Whitehall, unde a avut loc depunerea oficială de coroane de flori la Cenotaf – monumentul închinat victimelor războaielor. Într-un moment de tăcere, întregul oraș părea suspendat între trecut și prezent. Străzile centrale ale Londrei au fost decorate cu steaguri, bannere și mesaje comemorative, în timp ce mulțimi de cetățeni s-au adunat pentru a asista la desfășurarea evenimentelor.

Concertul comemorativ programat pe celebrul Horse Guards Parade urmează să aibă loc în această seară, combinând muzică patriotică, proiecții video din arhivele de război și intervenții artistice ale unor actori celebri care vor recita fragmente din discursurile lui Winston Churchill. Printre cei anunțați să urce pe scenă se numără artiști britanici de renume, iar evenimentul va fi transmis în direct la nivel național.

Premierul britanic urmează să rostească în această seară un discurs dedicat momentului VE Day, în care, potrivit comunicatului oficial, va reafirma angajamentul Marii Britanii față de apărarea democrațiilor europene și va evoca rolul istoric al țării în construcția unei Europe libere după 1945. Se așteaptă ca acesta să sublinieze contribuția Regatului Unit la stabilitatea regională și să își reafirme sprijinul pentru Ucraina, într-un moment în care solidaritatea transatlantică este esențială. Mesajul premierului este perceput ca o încercare de a reconsolida legăturile strategice cu partenerii europeni, într-un context global în care reconfigurarea echilibrelor de putere devine tot mai vizibilă.

Comemorările din Regatul Unit sunt percepute nu doar ca un gest simbolic, ci și ca o reafirmare a unei vocații istorice: aceea de a apăra valorile comune ale libertății și demnității umane. În fața provocărilor contemporane – de la amenințările de securitate până la populismul intern –, aceste evenimente devin tot mai mult un spațiu de coagulare națională și de reafirmare a rolului Marii Britanii în lumea occidentală.

O Europă unită prin memorie, dar pusă la încercare de realitate

Comemorările celor 80 de ani de la Ziua Victoriei în Europa nu au fost doar o reconstituire a trecutului, ci și o radiografie a prezentului. Dincolo de fastul ceremoniilor și de solemnitatea discursurilor, a fost limpede că Europa de azi se confruntă cu amenințări care dau o nouă greutate mesajelor transmise.

Într-o lume fragmentată, în care valorile democratice sunt din nou contestate, iar alianțele istorice sunt supuse testelor dure, această comemorare a funcționat ca un act de reafirmare: al memoriei colective, al angajamentului politic și al solidarității între națiuni.

Franța, Germania și Regatul Unit – fiecare cu propria istorie, fiecare cu propriile traume și victorii – au vorbit astăzi cu o voce comună: vocea unui continent care își cunoaște trecutul și nu vrea să repete greșelile lui. O Europă care, la 80 de ani de la eliberare, știe că libertatea se păstrează doar prin unitate, responsabilitate și acțiune continuă.

Ziua Victoriei rămâne o bornă istorică. Dar în 2025, ea a devenit și un semnal: că lecțiile istoriei sunt mai actuale ca niciodată, iar tăcerea nu este o opțiune.

Surse: The Guardian, Reuters, VE Day 80.