UE face pasul spre autonomie: noile proiecte pentru minerale și metale vitale în contextul tensiunilor cu China

Uniunea Europeană a lansat 13 noi proiecte pentru asigurarea materiilor prime critice din afara blocului, în contextul tensiunilor comerciale cu China. Inițiativa vizează reducerea dependenței de Beijing și consolidarea autonomiei europene în tranziția energetică și securitatea industrială.

Uniunea Europeană accelerează demersurile pentru a-și securiza accesul la metale și minerale esențiale, lansând miercuri 13 proiecte strategice în afara granițelor comunitare, potrivit unei informări Reuters.

Noua listă vine pe fondul tensiunilor comerciale cu China, care în aprilie a impus restricții la exportul de magneți fabricați din pământuri rare – materii indispensabile în industrii precum cea auto, aerospațială, militară sau a energiei verzi. Restricțiile au declanșat o cursă diplomatică din partea țărilor europene, preocupate de blocaje în producție.

„Trebuie să ne reducem dependențele față de toate țările, în special față de unele precum China. Interdicțiile la export ne întăresc dorința de diversificare,” a declarat comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné.

China deține în prezent peste 90% din capacitatea globală de procesare a acestor magneți și este principalul furnizor pentru multe componente-cheie din energia regenerabilă – inclusiv baterii, panouri solare și pământuri rare.

Proiectele UE, parte din Legea privind materiile prime critice adoptată în 2023, urmăresc ca până în 2030 Europa să își extragă 10%, să proceseze 40% și să recicleze 25% din necesarul propriu.

Zece dintre noile proiecte anunțate vizează metale esențiale pentru bateriile vehiculelor electrice – precum litiu, cobalt, mangan și grafit. Două sunt dedicate pământurilor rare și sunt localizate în Malawi și Africa de Sud.

Celelalte sunt răspândite strategic: Marea Britanie (wolfram), Canada, Groenlanda, Kazahstan, Madagascar, Norvegia, Serbia, Ucraina, Zambia, Brazilia și Noua Caledonie.

Proiectul din Groenlanda, dezvoltat de GreenRoc Strategic Materials, are în vedere extracția de grafit, iar cel din Serbia – o inițiativă controversată condusă de gigantul Rio Tinto – promite să acopere 90% din necesarul european de litiu, cu o producție estimată la 58.000 de tone de carbonat de litiu pe an.

În ciuda potențialului, proiectul Jadar a fost suspendat temporar în 2022, după ce guvernul sârb i-a revocat licența pe fondul opoziției publice. Un tribunal a restabilit ulterior drepturile companiei. Mulți sârbi se tem însă de impactul asupra mediului.

Groenlanda, altă locație-cheie, a fost recent în centrul unor fricțiuni geopolitice, după ce președintele american Donald Trump și-a exprimat public dorința de a cumpăra teritoriul. SUA au analizat posibilitatea de a aduce insula în sfera sa de influență printr-un acord de tip COFA, oferind servicii esențiale în schimbul accesului militar și vamal favorabil.

În total, Comisia estimează că cele 13 proiecte vor necesita investiții de aproximativ 5,5 miliarde de euro. Sprijinul financiar va fi coordonat între Bruxelles, statele membre și instituțiile de credit, subliniind importanța strategică a resurselor critice pentru viitorul energetic și industrial al Europei.

Noua listă ridică la 60 numărul total al proiectelor considerate prioritare de Uniune, completând cele 47 anunțate în martie, localizate în interiorul granițelor UE.