Trump începe retragerea trupelor americane din Germania: „Nu mai este Europa de după Războiul Rece”
Decizia Washingtonului zguduie Berlinul și reaprinde întrebarea care planează asupra Europei de ani întregi: cât timp mai poate continentul să depindă de armata americană?
În urmă cu doar câțiva ani, baza militară americană de la Ramstein funcționa ca un mic oraș american în inima Germaniei. Supermarketuri cu produse aduse din Statele Unite, școli pentru copiii militarilor, restaurante fast-food, convoaie militare care traversau zilnic șoselele din Renania-Palatinat și avioane cargo care decolau aproape fără întrerupere spre Orientul Mijlociu sau Europa de Est. Pentru mulți localnici, prezența americană părea permanentă. Aproape inevitabilă. Acum însă, această certitudine începe să se clatine.
Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, într-o decizie care riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre Washington și Berlin și să provoace neliniște în interiorul NATO.
Potrivit Deutsche Welle, ordinul a fost dat de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, iar retragerea ar urma să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni.
În mod oficial, Washingtonul prezintă retragerea drept rezultatul unei analize strategice privind redistribuirea trupelor americane din Europa. În culisele disputei dintre Berlin și Washington, decizia are însă și o puternică dimensiune politică.
Tensiunile au crescut în ultimele zile după ce cancelarul german Friedrich Merz a criticat ofensiva militară americană împotriva Iranului și a sugerat că administrația americană „nu are o strategie clară” în relația cu Teheranul.
Declarațiile au provocat iritare la Casa Albă. Președintele american Donald Trump a reacționat public într-un ton neobișnuit de agresiv chiar și pentru standardele sale diplomatice, afirmând că „Merz nici măcar nu știe despre ce vorbește”.
La scurt timp după aceea, Trump a reluat una dintre amenințările pe care le făcuse încă din primul său mandat: reducerea prezenței militare americane în Germania.
Pentru mulți observatori europeni, succesiunea rapidă a evenimentelor a alimentat impresia că retragerea trupelor nu reprezintă doar o recalibrare militară, ci și un semnal politic transmis Berlinului într-un moment de tensiuni tot mai vizibile între Washington și unele dintre cele mai importante capitale europene.
O alianță născută din ruinele războiului
Timp de decenii, prezența militară americană din Germania a reprezentat unul dintre pilonii ordinii de securitate occidentale construite după Al Doilea Război Mondial.
În anii cei mai tensionați ai Războiului Rece, peste 250.000 de soldați americani erau staționați în Germania de Vest, țară aflată atunci la granița directă cu blocul sovietic. Pentru Washington, Germania era avanpostul strategic al NATO în Europa. Pentru germani, trupele americane reprezentau garanția că Statele Unite ar interveni în cazul unui conflict cu Uniunea Sovietică.
Chiar și după prăbușirea URSS, infrastructura militară construită de americani a rămas esențială pentru operațiunile globale ale Washingtonului.
Astăzi, armata americană operează aproximativ 20 de instalații militare majore în Germania, iar dacă sunt incluse și depozitele logistice mai mici, numărul locațiilor ajunge la aproape 40.
Cea mai importantă dintre ele este Ramstein Air Base, considerată cea mai mare bază militară americană din afara Statelor Unite.
De aici sunt coordonate transporturi de trupe și echipamente spre Orientul Mijlociu, Africa și Europa de Est. Tot aici funcționează infrastructuri esențiale pentru comunicațiile militare americane și pentru operațiunile cu drone.
La doar câțiva kilometri distanță se află Landstuhl Regional Medical Center, cel mai mare spital militar american din afara SUA, unde au fost tratați mii de soldați răniți în războaiele din Irak și Afganistan.
În Stuttgart se află cartierul general al Comandamentului European al SUA și al Comandamentului pentru Africa, structuri care coordonează operațiunile militare americane pe două continente.
Iar la Grafenwöhr Training Area și Hohenfels Training Area, soldați NATO se antrenează anual în scenarii de război simulate cu muniție reală.
Puține țări europene sunt atât de integrate în arhitectura militară americană precum Germania.
„Era previzibil”
La Berlin, reacțiile au fost prudente. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că decizia Washingtonului „nu este surprinzătoare”.
„Faptul că SUA își va reduce prezența militară în Europa și în Germania era previzibil”, a spus el, potrivit agenției germane de presă DPA.
Totuși, Pistorius a insistat că prezența militară americană rămâne importantă atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite. În interiorul NATO, anunțul a provocat îngrijorare. O purtătoare de cuvânt a alianței a declarat că organizația încearcă să obțină mai multe detalii privind planul Washingtonului. În același timp însă, oficialii NATO admit că decizia reflectă o realitate tot mai evidentă: presiunea asupra Europei de a-și asuma o parte mai mare din propria apărare.
America First ajunge în Europa
Pentru mulți diplomați europeni, anunțul nu este doar o decizie militară. Este și un mesaj politic.
Încă din primul său mandat, Trump a acuzat repetat statele europene că depind excesiv de protecția militară americană fără să investească suficient în apărare. Germania a fost una dintre țintele sale preferate.
La un moment dat, Trump a amenințat chiar cu retragerea masivă a trupelor americane din țară, plan blocat ulterior de administrația Joe Biden. Acum însă, odată cu revenirea sa la Casa Albă, ideea revine cu forță.
Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, retragerea planificată ar reduce efectivele americane din Europa la nivelurile de dinaintea invaziei ruse din Ucraina din 2022.
O brigadă de luptă aflată în prezent în Germania va fi retrasă, iar un batalion cu rază lungă de acțiune pe care administrația Biden intenționa să îl desfășoare în 2026 nu va mai fi trimis.
Trump a sugerat deja că măsuri similare ar putea afecta și alte state europene, inclusiv Italia și Spania.
„Probabil voi face asta. De ce nu aș face-o?”, a declarat el recent jurnaliștilor.
Șoc economic în regiunile germane
Pentru multe comunități din Germania, retragerea militarilor americani nu înseamnă doar geopolitică. Înseamnă bani. În regiuni precum Kaiserslautern, economia locală s-a dezvoltat timp de decenii în jurul prezenței americane. Restaurante, firme de transport, constructori, proprietari de locuințe și mici afaceri depind direct sau indirect de bazele militare.
Potrivit datelor citate de Deutsche Welle, peste 10.000 de civili germani lucrează direct pentru armata americană, iar alte zeci de mii de locuri de muncă depind indirect de infrastructura militară americană. Numai comunitatea militară din Kaiserslautern contribuie anual cu miliarde de euro la economia regională.
În multe orașe din sud-vestul Germaniei, prezența americană nu a fost doar o realitate militară, ci parte din identitatea locală. Acum, mulți se întreabă cât din această lume va dispărea odată cu retragerea trupelor.
Iar întrebarea care planează asupra Europei devine tot mai incomodă: ce se întâmplă dacă America începe, treptat, să nu mai considere securitatea continentului o prioritate?
Surse: Deutsche Welle, Reuters, NATO, agenția germană de presă DPA.
