Summitul Trump–Putin în Alaska: Fără armistițiu, dar cu o victorie de imagine pentru Kremlin. VIDEO

În cadrul unui summit spectaculos desfășurat pe 15 august 2025, la baza militară Elmendorf-Richardson din Alaska, președintele Donald Trump a oferit o primire fastuoasă omologului său rus, Vladimir Putin. Covorul roșu, salutul militar și demonstrațiile aeriene cu avioane de luptă au creat o imagine menită să transmită putere și deschidere diplomatică. Totuși, dincolo de decor și de gesturile protocolare, întrevederea nu a produs niciun acord concret de încetare a focului și nici măcar un armistițiu. În timp ce Moscova a prezentat evenimentul ca pe o victorie tactică și o confirmare a rolului său central în negocierile internaționale, liderii occidentali au atras atenția că, în esență, situația de pe frontul din Ucraina rămâne neschimbată.

Donald Trump a declarat la finalul întâlnirii că discuțiile au fost „extrem de productive” și că vede „o șansă reală” pentru a pune capăt războiului. Însă a adăugat imediat că pacea nu trebuie să fie un armistițiu temporar, ci un „acord definitiv” care să rezolve conflictul „o dată pentru totdeauna”.

Tonul său a surprins mulți observatori atunci când a afirmat că

„Ucraina trebuie să încheie un acord” și că „Rusia este o mare putere, iar ei nu sunt”.

Aceste cuvinte au fost interpretate ca o recunoaștere indirectă a poziției superioare a Kremlinului, o schimbare evidentă față de linia dură tradițională a SUA.

Din partea rusă, Vladimir Putin a folosit ocazia pentru a reafirma teza pe care o repetă de la începutul invaziei: pacea poate veni doar dacă sunt „abordate cauzele profunde ale conflictului” – formulare care, în limbajul diplomatic al Moscovei, înseamnă recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate. Potrivit unor surse citate de Financial Times, liderul rus ar fi propus înghețarea frontului în regiunile Herson și Zaporijia în schimbul recunoașterii regiunii Donețk ca parte a Rusiei – o ofertă care, dacă e reală, ar însemna o cedare teritorială majoră din partea Kievului.

În acest timp, Ucraina a privit de la distanță discuțiile. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, subliniind că „nicio problemă privind Ucraina, în special cele teritoriale, nu poate fi decisă fără participarea Ucrainei”. Declarația, postată pe platforma X, a fost primită cu un val de susținere în rândul ucrainenilor, dar și cu o doză de frustrare. Mulți consideră că simpla organizare a acestui summit fără prezența Kievului reprezintă o marginalizare periculoasă.

Pe străzile Harkovului, oraș aflat sub bombardamente constante, reacțiile au fost reci. Pavlo Nebroev, un manager de teatru de 38 de ani, a spus pentru AFP că summitul a fost „o mare victorie diplomatică pentru Putin” și „o întâlnire inutilă” pentru Ucraina. „Problemele noastre nu pot fi rezolvate fără noi”, a adăugat el. Lângă el, Olya Donik, de 36 de ani, a ridicat din umeri: „S-a terminat fără niciun rezultat. Indiferent dacă există discuții sau nu, Harkovul e bombardat aproape zilnic.”

Criticile nu au venit doar din Ucraina. Liderii europeni au reacționat rapid. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va continua să colaboreze cu SUA și „coaliția celor dispuși” pentru o pace durabilă, cu garanții de securitate solide. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că aceste garanții sunt „esențiale” pentru a proteja interesele vitale ale Ucrainei și Europei. Premierul polonez Donald Tusk a fost mai tranșant: „Putin rămâne un jucător viclean și nemilos. Trebuie să rămânem uniți.”

Dincolo de reacțiile politice, analiștii consideră că Putin este marele câștigător al acestei întâlniri. The Washington Post a caracterizat summitul drept „o înfrângere strategică” pentru SUA, argumentând că prezența lui Putin în Alaska, fără concesii pe teren și fără sancțiuni suplimentare, îi oferă liderului rus o legitimitate diplomatică pe care nu o mai avusese de ani buni.

Moscova nu și-a ascuns satisfacția. Fostul președinte Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că „negocierile sunt posibile fără condiții prealabile” și că întâlnirea dovedește că dialogul poate continua chiar și în timp ce războiul se desfășoară.

În schimb, pentru Trump, summitul a fost un exercițiu de echilibru. A început cu amenințări de „consecințe grave” dacă Moscova nu cooperează, dar a încheiat cu un ton conciliant, vorbind despre „productivitate” și „oportunități reale pentru pace”. În plan intern, susținătorii săi au văzut în acest gest dovada abilităților sale de negociator, în timp ce criticii au acuzat o cedare în fața cerințelor rusești.

Următorul pas va fi întâlnirea programată cu Volodimir Zelenski la Casa Albă. Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că, dacă discuțiile vor decurge bine, va convoca imediat o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin. Pentru susținători, această succesiune rapidă de întâlniri ar putea fi începutul unui proces de pace; pentru critici, riscul este ca totul să rămână doar o succesiune de episoade diplomatice cu valoare simbolică, fără impact real asupra războiului.

Între timp, pe teren, realitatea urmează un cu totul alt ritm. În ultimele zile, forțele ruse au lansat o serie de atacuri coordonate și au revendicat câteva câștiguri tactice în estul Ucrainei, consolidând poziții în zone strategice și intensificând presiunea asupra apărării ucrainene. Luptele se concentrează în mai multe puncte fierbinți de pe front, iar fiecare kilometru câștigat sau pierdut are un cost uman ridicat.

Pentru moment, ceea ce s-a câștigat în Alaska nu este un pas spre pace, ci o poză cu doi lideri puternici, fiecare vânzând acasă propria versiune a succesului. Rezultatul următoarelor întâlniri va arăta dacă aceste mișcări diplomatice pot schimba direcția conflictului sau dacă vor rămâne doar momente notabile într-un război care se prelungește de peste trei ani.

Surse: Financial Times, The Washington Post