Suedia interzice telefoanele mobile în școli din 2026

Suedia se aliniază astfel unei tendințe europene și internaționale de limitare a accesului copiilor la tehnologie în spațiul educațional. Noua regulă va viza elevii cu vârste cuprinse între șapte și 16 ani și face parte dintr-un pachet amplu de reforme anunțate de guvern, care includ modificarea programei școlare, schimbarea sistemului de notare și o investiție în formarea profesorilor.

Potrivit The Guardian ministrul educației, Simona Mohamsson, a descris noile măsuri ca fiind nu doar o schimbare punctuală, ci o transformare structurală a sistemului educațional suedez.

„Ceea ce prezentăm astăzi este cea mai amplă agendă de reformă din ultimii peste 30 de ani”,

a declarat aceasta, subliniind că obiectivul guvernului este de a crea un cadru școlar mai sigur, mai disciplinat și mai adaptat provocărilor actuale.

Pentru implementarea acestor schimbări, guvernul a prevăzut resurse considerabile: 95 de milioane de coroane (aproximativ 7,52 milioane de lire sterline) pentru anul 2026 și 100 de milioane de coroane pentru anul următor. Fondurile vor fi direcționate către infrastructura logistică necesară colectării telefoanelor – de la spații securizate pentru depozitare, până la sisteme digitale de administrare – dar și către instruirea profesorilor și adaptarea programelor școlare la noile reguli.

Mohamsson a insistat asupra caracterului obligatoriu al interdicției, fără excepții sau interpretări la nivel local.

„Se aplică fiecărui tânăr din Suedia și nu este opțional”, a punctat aceasta.

Declarația marchează o schimbare de ton față de reglementările anterioare, când decizia de a interzice telefoanele era lăsată la latitudinea școlilor. Prin impunerea unei reguli naționale, autoritățile transmit că problema nu mai poate fi tratată fragmentat, ci necesită un cadru unitar care să se aplice de la orașele mari până la comunitățile rurale.

În plus, Mohamsson a evidențiat că interdicția telefoanelor nu este o măsură izolată, ci parte a unei strategii mai ample de a readuce școala în centrul procesului educațional.

„Este vorba despre a le reda copiilor și adolescenților un mediu în care să se concentreze asupra studiului, asupra interacțiunilor directe cu colegii și profesorii lor, fără presiunea constantă a notificărilor sau a rețelelor sociale”, a explicat ministrul.

Reguli existente, dar greu de aplicat

Deși multe școli suedeze aplică deja de ani buni reguli interne privind folosirea telefoanelor, acestea au fost mai degrabă inițiative locale decât o politică uniformă. În numeroase unități de învățământ, elevii sunt obligați să își predea telefoanele la începutul zilei, pentru a le primi înapoi la finalul programului. Totuși, lipsa unui cadru național a făcut ca regulile să fie aplicate diferit de la o școală la alta, iar elevii să găsească metode de a le ocoli.

Unii copii predau telefoane vechi sau nefuncționale, păstrând dispozitivul principal ascuns în ghiozdan sau în buzunar. Alții invocă scuze precum faptul că și-au uitat telefonul acasă sau că este stricat. În consecință, profesorii s-au trezit adesea în postura de a fi și „gardieni ai telefoanelor”, în loc să se concentreze exclusiv pe actul didactic. Această situație a generat tensiuni și a evidențiat dificultatea de a controla un fenomen care, în lipsa unor reguli unitare, devenise o cursă de improvizații între elevi și cadre didactice.

Prin introducerea unei interdicții naționale, autoritățile suedeze vor să elimine aceste portițe și să creeze un cadru clar, identic pentru toate școlile și cluburile extrașcolare din țară. Măsura urmărește nu doar uniformizarea regulilor, ci și ușurarea sarcinii profesorilor, care nu vor mai trebui să negocieze individual cu elevii sau părinții asupra modului de aplicare. Astfel, în loc de un mozaic de reguli locale, Suedia va avea un standard unic, obligatoriu, menit să consolideze disciplina și să reducă sursele de conflict din sălile de clasă.

În plus, guvernul a transmis că, odată cu introducerea acestei interdicții, vor fi stabilite și proceduri clare de colectare și păstrare a telefoanelor, pentru a elimina suspiciunile sau neînțelegerile. Se discută inclusiv despre achiziția unor spații securizate sau a unor sisteme de depozitare automatizată, astfel încât telefoanele să fie păstrate în siguranță și returnate la finalul zilei fără incidente.

Exemple din alte țări

Măsura Suediei se înscrie într-un curent european și global tot mai vizibil, prin care guvernele încearcă să limiteze efectele negative ale expunerii timpurii la tehnologie și să readucă atenția elevilor asupra învățăturii.

În Danemarca, interdicția introdusă în 2025 a fost rezultatul unei analize guvernamentale extinse, care a arătat că timpul petrecut pe telefon afectează nu doar performanța școlară, ci și dezvoltarea emoțională a copiilor. Recomandarea ca elevii sub 13 ani să nu dețină deloc smartphone sau tabletă a stârnit o dezbatere intensă între părinți, mulți dintre ei recunoscând că și-ar dori limite mai stricte, dar că le este greu să le aplice singuri acasă, fără suport legislativ.

Norvegia a ales o cale diferită, concentrându-se pe rețelele de socializare. Vârsta minimă de 15 ani pentru accesarea acestora a fost justificată prin studii care arată impactul negativ asupra sănătății mintale a adolescenților. Autoritățile au criticat companiile de tehnologie pentru designul intenționat captivant al platformelor, acuzându-le că transformă tinerii în „cobai ai economiei atenției”.

În Olanda, măsurile au fost mai blânde la început, dar extrem de eficiente. Interdicția parțială, introdusă în 2024, a fost însoțită de campanii educaționale pentru profesori și părinți, iar rezultatele au fost rapide: peste trei sferturi dintre școlile intervievate au raportat o creștere semnificativă a concentrării elevilor. Unele școli au declarat chiar că atmosfera generală în clase a devenit mai calmă, cu mai puține conflicte și întreruperi.

Franța a reacționat ferm în fața aceleiași probleme. Începând cu 2018, telefoanele erau deja interzise în școli pentru elevii mai mici, însă în 2024 guvernul a decis să extindă interdicția și pentru gimnazii. Argumentul principal a fost că tehnologia, deși utilă în anumite contexte, produce mai multă dezordine decât beneficii atunci când este folosită necontrolat. Autoritățile franceze au subliniat că rolul școlii nu este doar de a transmite cunoștințe, ci și de a forma obiceiuri sănătoase de viață.

Marea Britanie a adoptat o abordare mai flexibilă. În 2024, guvernul a emis recomandări generale, dar a lăsat libertatea fiecărei școli să stabilească propriile reguli. În unele cazuri, această autonomie a dus la soluții inovatoare: sisteme electronice de depozitare a telefoanelor, pungi sigilate care se deschid doar cu un dispozitiv special sau chiar proiecte pilot în care elevii au voie să folosească telefoanele doar pentru activități educaționale, sub supravegherea profesorilor.

Impactul așteptat

Specialiștii în educație și sănătate mintală subliniază că interdicția telefoanelor nu este doar o chestiune de disciplină, ci una legată de sănătatea copiilor. Eliminarea distragerilor permanente ar putea reduce nivelul de anxietate, ar putea încuraja interacțiunile față în față și ar crea condiții mai bune pentru învățare.

Studiile din Olanda și Franța confirmă aceste efecte: elevii sunt mai atenți, notele se îmbunătățesc, iar relațiile dintre colegi și profesori devin mai armonioase. Totuși, există voci critice care avertizează că simpla eliminare a telefoanelor nu rezolvă întreaga problemă. Ei cer ca măsura să fie completată cu programe de educație digitală, prin care elevii să învețe să folosească tehnologia în mod responsabil, nu doar să fie ținuți departe de ea.

În fond, discuția despre telefoane în școli nu este doar despre dispozitive, ci despre cum vrem să arate școala viitorului: un spațiu al cunoașterii și al relațiilor autentice sau unul dominat de ecrane și notificări.

Sursa: The Guardian