Salariile medii în Europa în 2025: Unde se câștigă cel mai bine și cum se poziționează România

În 2024, conform Euronews, salariile medii nete în Europa au variat semnificativ între țări, reflectând diferențe economice și fiscale notabile. Țările din Europa de Nord și de Vest au înregistrat cele mai mari câștiguri medii nete, în timp ce statele din sudul și estul continentului au raportat valori mai scăzute.

Pentru o comparație mai precisă între țări, este util să analizăm câștigurile anuale nete ajustate în funcție de standardele puterii de cumpărare (PPS). Acest indicator ține cont de diferențele de prețuri și costuri ale vieții, oferind o imagine mai clară asupra nivelului real de trai al cetățenilor.

Câștiguri anuale medii nete (2024)

Europa de Sud și de Est, în continuare în urmă la capitolul venituri

Țările din sudul și estul Europei continuă să înregistreze cele mai scăzute niveluri ale câștigurilor medii nete. Italia (24.797 EUR), Spania (24.571 EUR) și Grecia (18.709 EUR) se află semnificativ sub media Uniunii Europene. Mai jos în clasament se regăsesc statele est-europene, precum România (12.655 EUR), Bulgaria (11.074 EUR) și Ungaria (13.883 EUR), care raportează cele mai mici venituri nete din întregul bloc comunitar. Turcia (11.440 EUR), stat non-UE, depășește ușor Bulgaria în acest clasament.

Germania domină grupul celor patru mari economii ale UE

Printre cele patru economii majore ale Uniunii Europene, Germania conduce clar, cu un venit net mediu anual de 39.594 EUR, urmată de Franța cu 32.354 EUR. Italia și Spania rămân sub media UE, indicând o presiune constantă asupra nivelului de trai în aceste economii sudice: Italia raportează 24.797 EUR, iar Spania 24.571 EUR.

Ajustări în funcție de puterea de cumpărare: diferențele persistă

Când câștigurile sunt ajustate la standardele puterii de cumpărare (PPS), decalajele dintre țările membre se mai estompează, dar nu dispar. În 2024, veniturile nete anuale ajustate la PPS au variat de la 16.784 EUR în Slovacia la 40.948 EUR în Țările de Jos. Media Uniunii Europene a fost de 28.906 EUR.

Est vs. Vest – un decalaj de putere de cumpărare care se menține

Privind dincolo de granițele Uniunii Europene, Elveția se situează pe prima poziție în ceea ce privește câștigurile medii nete ajustate la PPS, cu 48.331 EUR, urmată de Norvegia (38.712 EUR). Acestea devansează inclusiv Olanda, liderul UE în acest clasament, cu 40.948 EUR. Luxemburg (37.630 EUR) și Austria (37.359 EUR) completează primele cinci poziții.

Aceste date subliniază un decalaj clar între Est și Vest în ceea ce privește puterea de cumpărare. Cele mai multe țări din Europa de Est, Baltice și Balcani se află în zona inferioară a clasamentului, cu performanțe sub media europeană.

O excepție notabilă este Portugalia – geografic situată în vest, dar economic aliniată cu estul, având un nivel al puterii de cumpărare sub 20.000 EUR, similar țărilor estice.

Puterea de cumpărare reduce decalajele, dar nu le elimină

Disparitățile dintre salariile nominale sunt uriașe: între cel mai mare câștig net (Luxemburg) și cel mai mic (Bulgaria) diferența este de peste 4,5 ori. Totuși, ajustarea la standardul puterii de cumpărare reduce această diferență la aproximativ 2,4 ori, între Slovacia și Țările de Jos.

Chiar și cu acest filtru aplicat, datele continuă să evidențieze un clivaj între Est și Vest, în ceea ce privește veniturile reale și nivelul de trai. Puterea de cumpărare ajută la o comparație mai echitabilă, dar nu poate masca dezechilibrele structurale dintre economiile europene.

Câștiguri anuale medii nete în standardul puterii de cumpărare (2024)*

*Standardul puterii de cumpărare (PPS) este o unitate artificială care elimină diferențele de preț dintre țări, permițând comparații reale ale nivelului de trai.

Familiile cu copii beneficiază de cele mai mari avantaje fiscale în Europa Centrală și de Vest

Gospodăriile cu copii beneficiază, în general, de un venit net mai mare decât cele fără copii, diferență susținută în principal de alocații familiale și reduceri fiscale. Cele mai semnificative creșteri ale veniturilor nete sunt înregistrate în Slovacia, Polonia, Luxemburg și Belgia, unde gospodăriile cu copii câștigă cu peste 40% mai mult decât cele fără copii.

Exemplu concret: în Slovacia, o persoană singură fără copii are un venit net anual de 14.070 EUR, în timp ce un cuplu cu un singur venit și doi copii atinge 19.851 EUR – o diferență de peste 5.700 EUR.

Cuplurile cu copii și două venituri câștigă cel mai mult

La nivelul Uniunii Europene, cuplurile cu doi copii și două venituri au cele mai ridicate venituri nete. În medie, acestea ajung la 63.523 EUR pe an. Deși avantajul față de familiile fără copii există și în acest caz, el este mai mic decât în gospodăriile cu un singur venit.

Această diferență mai redusă se explică prin faptul că multe dintre facilitățile fiscale sunt orientate către susținerea părinților aflați în situații economice mai vulnerabile – adesea reprezentate de familiile cu un singur părinte activ pe piața muncii.

Câștiguri anuale medii nete (2024)

Diferențele între țări – de la 40% în plus, la egalitate

• În țări precum Cipru, Finlanda, Norvegia, Spania și Suedia, gospodăriile cu copii câștigă în continuare mai mult decât cele fără copii, dar diferența este relativ mică – sub 10%.
• Turcia reprezintă o excepție notabilă, fiind singurul stat analizat unde veniturile nete sunt identice pentru gospodăriile cu și fără copii. Aceasta sugerează o lipsă a politicilor fiscale diferențiate în favoarea familiilor.

O diferență care contează

Per ansamblu, cifrele arată clar: în Uniunea Europeană, o persoană singură fără copii are un venit net mediu de 29.573 EUR, în timp ce un cuplu cu un singur venit și doi copii câștigă în medie 35.656 EUR – o diferență de peste 6.000 EUR pe an. Această creștere reflectă sprijinul acordat de statele europene familiilor cu copii, prin sisteme fiscale progresive și beneficii sociale specifice.

Datele prezentate de Euronews evidențiază necesitatea unor politici economice și sociale care să reducă disparitățile salariale în Europa. Investițiile în educație, infrastructură și reforme fiscale pot contribui la creșterea salariilor și la îmbunătățirea nivelului de trai în țările cu venituri mai mici.

România în contextul european: sub media UE, dar cu potențial de recuperare

Datele din 2024 plasează România printre țările cu cele mai scăzute venituri nete anuale din Uniunea Europeană. Cu un venit mediu net de 12.655 EUR pentru o persoană singură fără copii, România se află mult sub media UE de 29.573 EUR, la mare distanță de liderii clasamentului, precum Luxemburg, Olanda sau Germania.

Această realitate reflectă nu doar nivelul general al salariilor, ci și o serie de factori structurali: productivitate mai redusă, fiscalitate rigidă, investiții sociale limitate și diferențe regionale majore.

Gospodăriile cu copii – un sprijin modest în România

Graficul comparativ privind tipurile de gospodării evidențiază un aspect important: în Uniunea Europeană, familiile cu copii beneficiază, în medie, de venituri nete mai mari datorită alocațiilor și facilităților fiscale. Diferența dintre o persoană singură fără copii (29.573 EUR) și un cuplu cu un singur venit și doi copii (35.656 EUR) este semnificativă, reflectând politicile de sprijin familial din statele occidentale.

În cazul României, însă, acest avantaj este mai redus. Deși există anumite forme de sprijin – alocații, deduceri – ele nu reușesc să aducă familiile române la un nivel de venit comparabil cu cel din vestul Europei. La nivel național, diferențele între categoriile de gospodării sunt mai puțin marcate, ceea ce indică un sistem de protecție socială mai puțin eficient în susținerea familiilor.

Un decalaj real, dar nu imposibil de redus

Dacă ajustăm veniturile în funcție de standardul puterii de cumpărare (PPS), diferențele se mai estompează, dar România rămâne tot în a doua jumătate a clasamentului. Chiar și în termeni relativi, cetățenii români dispun de o putere de cumpărare redusă față de omologii lor din Europa Centrală sau de Nord.

Acest decalaj reflectă probleme mai adânci: nivelul scăzut al salariilor din sectoarele-cheie ale economiei, migrația forței de muncă, polarizarea urban–rural și lipsa unor politici coerente de stimulare a veniturilor nete reale.

Ce urmează... pentru România?

România nu se află la coada Europei doar din cauza salariilor brute mai mici, ci și din cauza unui model fiscal și social care nu reușește să aducă venituri reale mai aproape de media europeană. Atât în cazul persoanelor singure, cât și în cazul familiilor cu copii, diferențele față de media UE sunt mari.

Totuși, datele arată și o direcție clară: acolo unde există politici publice bine calibrate – alocații, deduceri fiscale, sprijin pentru părinți – veniturile nete cresc semnificativ. România are nevoie urgentă de un astfel de model, adaptat realităților economice interne, dar aliniat la bunele practici europene.

Sursa: Euronews