Promisiunile lui Trump vs. realitatea administrației: De ce se înmulțesc nemulțumirile susținătorilor?
Donald Trump a promis în campanie că va distruge „statul paralel” și va dezvălui adevărul ascuns, însă patru luni de mandat au adus nemulțumiri în rândul susținătorilor săi, care cer dovezi și acțiuni concrete în fața teoriilor conspiraționiste promovate.
Președintele Donald Trump a promis în 2024 că revenirea sa la Casa Albă va fi „bătălia noastră finală” împotriva „statului paralel”, dar patru luni de mandat au stârnit nemulțumiri în rândul susținătorilor săi, nemulțumiți de ritmul și rezultatele administrației în combaterea celor considerați dușmani ai Americii.
Pe parcursul campaniei, Trump a invocat constant ideea unui „deep state” – o rețea ocultă de persoane cu putere ce ar manipula deciziile guvernamentale în umbră. „Cu voi alături, vom distruge statul paralel și vom elibera țara de tirani și răufăcători odată pentru totdeauna”, le-a spus el susținătorilor. Însă, chiar dacă administrația sa a început redeschiderea unor investigații și a făcut publice documente importante, inclusiv peste 63.000 de pagini legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy, mulți dintre cei care l-au votat așteaptă și mai mult.
Nemulțumirea vine din faptul că Departamentul de Justiție nu a arestat până acum „statul paralel”, iar anumite teorii conspiraționiste promovate de Trump – precum presupusa asasinare a finanțatorului Jeffrey Epstein sau comploturi împotriva sa – au fost negate chiar de oficialii FBI. Acest lucru a generat scepticism în rândul susținătorilor fideli, care cer „răspunsuri reale și transparență”, după cum afirmă comentatorul conservator Damani Felder.
Profesorul Yotam Ophir de la Universitatea din Buffalo subliniază că Trump și-a construit o parte a susținerii pe această lume ficțională a conspirațiilor, iar acum, când deține puterea, este greu să ofere dovezile cerute. Politologul Joseph Uscinski atrage atenția că multe dintre conspirațiile susținute nu sunt reale, ceea ce complică și mai mult situația.
În același timp, administrația Trump a luat măsuri de retragere a autorizațiilor de securitate și concediere a unor procurori și agenți FBI, însă nu a demonstrat încă acuzațiile grave de corupție la adresa unor figuri politice ca Hillary Clinton sau James Comey, pe care președintele le-a invocat frecvent.
În ultima perioadă, Trump a alimentat noi teorii fără probe, susținând, de exemplu, că folosirea autopenului de către președintele Joe Biden pentru semnarea unor documente executive ar ascunde intenții trădătoare și că operatorii acestui dispozitiv ar trebui urmăriți penal pentru „trădare”. Această idee a fost primită cu neîncredere chiar și de utilizatorii platformei sale, care se întreabă de ce administrația sa, aflată la putere, nu a găsit încă „criminalii” menționați.
Pe fondul acestor tensiuni, oficiali precum directorul FBI Kash Patel și adjunctul Dan Bongino au promis reluarea investigațiilor în cazuri sensibile, cum ar fi atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și scurgerile de documente ale Curții Supreme, dar mulți susținători consideră aceste demersuri insuficiente.
Într-un moment în care „statul paralel” și teoriile conspiraționiste au devenit puncte cheie ale discursului politic american, rămâne de văzut dacă promisiunile lui Trump vor duce la rezultate concrete sau dacă așteptările susținătorilor săi vor rămâne frustrate.
