Paștele Blajinilor 2025: Tradiții, semnificații și obiceiuri respectate de români
Românii celebrează pe 28 aprilie 2025 Paștele Blajinilor, o zi specială dedicată pomenirii celor adormiți, cu tradiții vechi care unesc comunitățile în rugăciune și omagiu adus strămoșilor.

Pe 28 aprilie 2025, în a doua zi de luni după Duminica Paștelui, românii celebrează Paștele Blajinilor, o sărbătoare profund înrădăcinată în cultura și spiritualitatea populară. Această zi este dedicată pomenirii celor adormiți, fiind una dintre cele mai vechi și respectate tradiții de primăvară din spațiul românesc.
Semnificația religioasă a Paștelui Blajinilor
În calendarul ortodox, Paștele Blajinilor este cunoscut și sub denumirea de Lunea Morților sau Ziua Moșilor de Primăvară. Sărbătoarea simbolizează comuniunea dintre cei vii și cei trecuți în lumea de dincolo. Potrivit tradiției, în această zi, rugăciunile și pomenirile aduse pentru sufletele celor răposați se ridică mai repede la Dumnezeu.
Blajinii sunt, în credințele populare, ființe mitice care trăiesc într-o lume îndepărtată, pe malurile unor ape mari. Ei sunt considerați primii oameni de pe pământ, urmași ai drepților biblici, și duc o viață sfântă, fiind lipsiți de păcate și închinându-se lui Dumnezeu în taină.
Tradiții și obiceiuri respectate în întreaga țară
În majoritatea regiunilor României, credincioșii se adună în cimitire pentru a celebra această zi. Mormintele sunt curățate și împodobite cu flori proaspete, lumânări și ramuri de salcie sfințite în Duminica Floriilor. În unele zone, încă din Sâmbăta Mare sau în Săptămâna Luminată, familiile își pregătesc locurile de veci pentru această ocazie specială.
În ziua de Paștele Blajinilor, preoții oficiază slujbe speciale de pomenire la cimitire sau în biserici, iar rudele celor adormiți aduc prinoase — coșuri cu colaci, ouă roșii, cozonac, vin și alte alimente — pentru a le împărți în numele celor plecați.
În tradiția populară, se crede că sufletele răposaților coboară în această zi printre cei vii pentru a se bucura de pomenile oferite și pentru a primi binecuvântarea celor rămași.
Obiceiuri regionale și variante locale
În Moldova și Bucovina, Paștele Blajinilor este marcat prin mari adunări la cimitir, unde familiile întind adevărate mese festive lângă morminte. Se spune că în această zi se „deschid cerurile”, iar orice rugăciune rostită cu credință are putere sporită.
În Maramureș, se practică „mersul pe la morminte”, un obicei prin care oamenii, îmbrăcați în haine tradiționale, trec pe la toate mormintele, rostind rugăciuni și aprinzând lumânări. În Oltenia și Muntenia, accentul cade mai mult pe împărțirea de pachete alimentare și mai puțin pe mesele festive la cimitir.
În Banat, Paștele Blajinilor coincide adesea cu sărbătoarea Moșilor de Primăvară și se organizează târguri tradiționale în apropierea bisericilor și a cimitirelor, marcând un moment de comuniune și solidaritate comunitară.
Credințe și superstiții legate de această zi
Una dintre credințele răspândite este aceea că, în ziua Paștelui Blajinilor, nu se lucrează, pentru a nu atrage asupra casei necazuri și ghinioane. Se spune că orice muncă grea este interzisă, iar gospodarii care nu respectă această regulă riscă să aibă recolte slabe sau accidente.
Totodată, tradiția populară amintește că sufletele celor pomeniți vin să primească darurile oferite în numele lor. De aceea, pomenile trebuie să fie împărțite cu inima deschisă, fără ceartă sau mândrie.
În unele sate, se practică obiceiul lansării pe apă a coșurilor cu ouă roșii și colaci, pentru a ajunge simbolic la Blajinii de dincolo de mări și ape.
Paștele Blajinilor, între tradiție și modernitate
Deși urbanizarea și schimbările sociale au diminuat în unele locuri amploarea acestor tradiții, Paștele Blajinilor rămâne o sărbătoare vie în conștiința românilor. În marile orașe, cimitirele se umplu și astăzi de lumânări, flori și oameni veniți să-și cinstească părinții, bunicii sau strămoșii.
În paralel, în mediul rural, tradițiile păstrate din generație în generație conferă acestei zile o atmosferă aparte, de respect și comuniune, amintind de legătura indestructibilă dintre generații.
Astfel, Paștele Blajinilor nu este doar o zi de pomenire, ci și o mărturie emoționantă a felului în care românii își păstrează credința, rădăcinile și valorile, chiar și într-o lume aflată în continuă schimbare.