Mexic, prima țară din lume unde cetățenii își aleg judecătorii
Mexicanii au votat duminică pentru a-și alege judecătorii, inclusiv la Curtea Supremă, într-un experiment constituțional unic. Prezența scăzută și temerile privind politizarea justiției au dominat scrutinul.
Alegeri istorice pentru justiție
Mexicul a devenit, duminică, 1 iunie 2025, prima țară din lume în care cetățenii au votat direct pentru desemnarea judecătorilor. Aproape 2.600 de funcții judiciare, inclusiv cele din Curtea Supremă din Mexico City, au fost supuse votului popular în cadrul unui referendum național inițiat de guvernul președintei Claudia Sheinbaum, potrivit informațiilor furnizate de jurnaliștii de la Deutsche Welle.
În total, alegerile directe au vizat 881 de posturi de judecător la nivel federal și alți 1.749 de judecători și procurori la nivel local.
Președinta Sheinbaum, aflată în fruntea unui guvern de stânga, a salutat inițiativa ca pe un „succes istoric”, subliniind că aproape 13 milioane de cetățeni și-au exercitat un drept civic unic la nivel mondial.
„Pentru prima dată în istorie, mexicanii au avut puterea să aleagă cine îi va judeca”, a declarat lidera în cadrul unui mesaj video.
Prezență slabă și vot complicat
În ciuda entuziasmului prezidențial, datele oficiale arată o participare modestă la vot: între 12,57% și 13,32%, potrivit declarațiilor șefului autorității electorale mexicane. Explicațiile sunt multiple — mii de candidați necunoscuți, complexitatea buletinelor și lipsa unei culturi electorale legate de sistemul de justiție.
Sondajele arătau anterior o atitudine pozitivă față de idee, având în vedere percepția larg răspândită că justiția din Mexic este coruptă, ineficientă și supusă influențelor externe, în special din partea cartelurilor de droguri.
O reformă contestată
Alegerile fac parte dintr-o amplă reformă constituțională promovată de administrația Sheinbaum, care invocă nevoia de a înlătura „privilegiile” și „impunitatea” judecătorilor. Guvernul susține că alegerea directă este o formă de democratizare a justiției.
Criticii — inclusiv organizații internaționale precum Human Rights Watch și guvernul Statelor Unite — avertizează însă asupra unui posibil proces de politizare a sistemului judiciar. Potrivit acestora, alegerea judecătorilor prin vot popular ar putea compromite independența justiției și ar crea spațiu pentru influențe externe, mai ales într-o țară marcată de prezența cartelurilor.
Candidezi cu cazier curat și „reputație bună”
Condițiile pentru a candida nu au fost excesiv de stricte: diplomă în drept, experiență juridică și, conform formulei oficiale, o „bună reputație”. Candidații nu puteau avea condamnări penale în Mexic.
Cu toate acestea, unele candidaturi au fost controversate. În statul Durango, un fost condamnat în SUA pentru trafic de droguri s-a înscris în cursa pentru un post de judecător. În Chihuahua, un fost avocat al celebrului baron al drogurilor Joaquín „El Chapo” Guzmán a candidat pentru o funcție de judecător penal.
Pentru președinția Curții Supreme, cei mai vizibili candidați au fost Yasmín Esquivel, Lenia Batres și avocatul indigen Hugo Aguilar — toți trei cu legături strânse cu partidul aflat la guvernare, Morena.
Ce urmează?
Procesul de numărare este complex, iar rezultatele finale urmează să fie anunțate de Institutul Electoral Național marți, 3 iunie. În contextul unei participări atât de scăzute și al prezenței unor candidați controversați, scrutinul ridică semne de întrebare legate de viabilitatea reformei.
Unii experți consideră că sistemul mexican experimentează o formă inedită de justiție participativă, în timp ce alții avertizează că această deschidere ar putea duce la slăbirea separației puterilor în stat.
Pentru moment, Mexicul a făcut un pas fără precedent, dar rămâne de văzut dacă alegerea judecătorilor de către popor va întări sau vulnerabiliza justiția în fața presiunilor politice și criminale.
Sursa: Deutsche Welle
