Litoralul românesc, sub asediul mării: ce spun studiile recente despre eroziunea litoralului Mării Negre

Un fenomen accelerat de climă și intervenții umane

De la Sulina până la Vama Veche, litoralul românesc trece prin transformări rapide. Specialiștii avertizează că peste 65% din țărm este supus eroziunii, iar în Delta Dunării retragerea poate ajunge chiar la 8 metri pe an, informează BalcaniCaucaso.

Fenomenul are mai multe cauze: creșterea nivelului mării, schimbările climatice, barajele de pe Dunăre care rețin sedimentele și lucrările hidrotehnice (diguri, porturi) care perturbă curenții marini. Toate acestea reduc aportul de nisip și accelerează retragerea țărmului.

Mamaia și paradoxul plajelor lărgite

Pentru a proteja litoralul și a sprijini turismul, autoritățile au demarat în ultimul deceniu proiecte ample de reabilitare a plajelor printr-o metodă spectaculoasă: pomparea de nisip din larg și redistribuirea lui pe țărm. În unele zone din Mamaia, lățimea plajei a depășit 300 de metri, ceea ce, la prima vedere, părea o soluție ideală pentru a salva turismul de vară și pentru a oferi mai mult spațiu vizitatorilor.

Însă realitatea din teren a arătat o imagine mai complicată. Un studiu recent publicat în revista Sustainability (MDPI, 2025) a analizat percepția turiștilor și a scos la iveală un paradox: în loc să fie încântați de noile plaje imense, mulți vizitatori s-au declarat nemulțumiți.

Problema nisipului și a adâncimii apei

Principalul reproș ține de calitatea nisipului. Nisipul adus din larg este mai grosier și mai umed, ceea ce îl face mai puțin confortabil pentru mers desculț sau pentru stat la plajă. În plus, modul în care s-a schimbat profilul plajei a dus la o adâncire bruscă a apei. Pentru familiile cu copii, care obișnuiau să se bucure de intrarea lină în mare, aceasta a devenit o problemă reală.

Impactul asupra experienței turistice

Studiul arată că, deși turiștii apreciază siguranța oferită de plaje mai late în fața furtunilor și a valurilor, experiența generală a vacanței s-a deteriorat. Imaginea „clasicei plaje din Mamaia”, cu nisip fin și intrare lină în apă, a fost înlocuită de o realitate diferită.

Hotelierii au confirmat tendința: în ciuda faptului că plajele mai mari ar trebui să atragă un număr mai mare de vizitatori, s-au înregistrat scăderi ale rezervărilor și plângeri din partea clienților.

„Turiștii spun că nu mai e aceeași Mamaia pe care o știau. Avem plaje mai mari, dar parcă am pierdut din farmec”, a declarat un operator hotelier pentru presa locală.

Un exemplu de „efect secundar” al soluțiilor tehnice

Acest paradox arată cât de dificil este să găsești un echilibru între protecția mediului și satisfacția turiștilor. Tehnic, lărgirea plajelor este o măsură necesară pentru a preveni eroziunea și pierderea infrastructurii costiere. Dar, social și economic, rezultatul nu este pe măsura așteptărilor.

Mai mult, ecologiștii avertizează că relocarea masivă de nisip are efecte asupra ecosistemului marin: fundul mării este perturbat, iar habitatele unor specii de pești și crustacee sunt distruse. În plus, întreținerea periodică a plajelor lărgite presupune costuri enorme, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestei soluții pe termen lung.

Descoperiri surprinzătoare la Mangalia: tectonica litoralului

Eroziunea litoralului nu este determinată doar de vânt, valuri și lipsa sedimentelor aduse de Dunăre. Uneori, schimbările vin din adâncurile pământului. Un studiu geologic publicat recent în Geoscience Letters (2025), completat de o analiză prepublicată pe platforma EGUsphere în 2024, a adus în atenție un fenomen cu adevărat surprinzător pentru zona Mangalia: mişcări tectonice rapide și ample ale țărmului în ultimele două secole.

Un litoral care s-a scufundat și apoi s-a ridicat

Conform cercetărilor, în perioada cuprinsă între secolele XVIII și XIX, zona de coastă din apropiere de Mangalia a trecut printr-o transformare spectaculoasă: țărmul s-a scufundat cu aproximativ 4 metri, pentru ca apoi să se ridice brusc cu aproape 10 metri.

Aceste variații verticale nu sunt obișnuite pentru un litoral ca cel românesc și au ridicat numeroase întrebări. Geologii susțin că mișcările pot fi legate de ajustări tectonice locale, de microseisme și de interacțiuni între plăcile geologice din bazinul vestic al Mării Negre.

Implicații pentru prezent și viitor

Acest tip de descoperire schimbă modul în care privim litoralul. Dacă până acum accentul era pus aproape exclusiv pe eroziunea cauzată de mare și de lipsa sedimentelor, studiul arată că procesele tectonice pot influența la fel de mult peisajul costier.

Pentru comunitățile locale și pentru autorități, aceste date au o semnificație practică majoră:

• planurile de urbanism și de dezvoltare turistică trebuie să ia în calcul posibilitatea unor schimbări bruște ale reliefului;
• infrastructura portuară, cum este cea din Mangalia, ar putea fi expusă unor riscuri neașteptate;
• zone considerate stabile pot, de fapt, să fie vulnerabile la transformări rapide.

De ce contează aceste cercetări

În mod tradițional, strategiile de protecție costieră se concentrează pe măsuri precum diguri, reumplerea plajelor cu nisip sau consolidarea falezelor. Dar dacă solul însuși este în mișcare, atunci soluțiile trebuie regândite.

Specialiștii avertizează că fenomenul descoperit la Mangalia arată cât de complex și fragil este echilibrul litoralului românesc.

„Nu vorbim doar de eroziunea vizibilă cu ochiul liber, ci și de procese geologice ascunse care pot rescrie rapid harta țărmului”, subliniază autorii studiului.

Investiții europene pentru un litoral în pericol

În fața acestei provocări, România a atras fonduri europene semnificative. În 2022, Banca Europeană de Investiții a aprobat un împrumut de 97 de milioane de euro pentru lucrări de consolidare a coastei. Proiectele includ:

• pomparea de nisip pe plaje,
• construirea de diguri și recife artificiale,
• consolidarea falezelor,
• refacerea zonelor umede (peste 17.000 de hectare).

Conform calculelor BEI, doar în județul Constanța aceste lucrări ar putea salva anual aproximativ 17 milioane de euro prin reducerea daunelor cauzate de inundații și alunecări de teren.

Impact ecologic și social

Eroziunea nu afectează doar turismul. Habitatele naturale, cum ar fi grindurile și pădurile litorale, sunt puse în pericol. În Delta Dunării, pierderea sedimentelor a dus la reducerea zonelor de reproducere pentru pești și păsări.

Pe de altă parte, comunitățile locale depind de litoral pentru economie și locuri de muncă. Orice schimbare – fie retragerea mării, fie plajele artificiale – se resimte direct în viața lor.

Ce spun specialiștii

Profesorul Florin Tătui de la Universitatea din București, citat de BalcaniCaucaso, explică:

„În sud, oamenii pompează nisip și ridică diguri pentru a ține marea la distanță. În nord, în Deltă, natura își urmează cursul și coasta se retrage constant. Cele două fețe ale litoralului arată cât de greu este să găsești un echilibru între protecția mediului și dezvoltarea economică.”

Un viitor sub semnul incertitudinii

Viitorul litoralului românesc rămâne nesigur. Pe termen scurt, plajele artificiale și infrastructura costieră pot limita efectele eroziunii. Pe termen lung însă, schimbările climatice, creșterea nivelului mării și dinamica tectonică ar putea readuce problema în prim-plan.

Ceea ce este sigur: fără o strategie integrată – care să combine știința, turismul, protecția mediului și implicarea comunităților – litoralul românesc va rămâne „sub asediul mării”.

Sursa: BalcaniCaucaso