La ce vârstă ating oamenii apogeul mental? Nu e atât de devreme cum ai crede
Un nou studiu realizat în Australia contrazice ideea că tinerețea este vârsta de aur a minții. Cercetătorii susțin că vârful cognitiv este atins abia între 55 și 60 de ani, iar unele trăsături psihologice continuă să se îmbunătățească până spre 75 de ani.
Studiul care schimbă felul în care privim îmbătrânirea
Cei mai mulți dintre noi credem că, odată cu vârsta, mintea începe să încetinească. Însă un nou studiu australian publicat în revista Intelligence și preluat de Euronews arată contrariul: funcționarea mentală generală atinge un vârf între 55 și 60 de ani, înainte de a începe să scadă treptat după 65 de ani.
Cercetarea a fost condusă de o echipă de la Universitatea din Australia de Vest, coordonată de profesorul Gilles Gignac, psiholog și specialist în inteligență umană. Echipa a analizat 16 trăsături psihologice fundamentale, de la raționament și memorie până la cele cinci mari trăsături de personalitate:
deschidere, conștiinciozitate, extroversiune, agreabilitate și stabilitate emoțională.
„Deși unele abilități scad odată cu înaintarea în vârstă, acestea sunt compensate de dezvoltarea altor calități, cum ar fi judecata mai bună și luarea deciziilor mai echilibrate – trăsături cruciale pentru rolurile de conducere”,
a declarat Gilles Gignac pentru The Conversation.
Rezultatele au fost surprinzătoare: mintea nu doar că nu se degradează după 40 de ani, dar continuă să se perfecționeze, atingând performanțe maxime la o vârstă la care mulți oameni își fac griji că „nu mai țin pasul”.
Ce au descoperit cercetătorii
Cercetătorii au folosit seturi de date extinse pentru a observa cum evoluează fiecare trăsătură de-a lungul vieții. Analiza a arătat un „model izbitor”:
- Funcționarea cognitivă globală atinge apogeul între 55 și 60 de ani;
- Conștiinciozitatea (atenția la detalii, perseverența, disciplina) crește constant până în jurul vârstei de 65 de ani;
- Stabilitatea emoțională continuă să se dezvolte chiar și până la 75 de ani;
- După 75 de ani, declinul cognitiv devine mai vizibil, dar nu brusc.
„Aceste date sugerează că experiența și autocontrolul compensează pierderile de viteză mentală”, a adăugat Gignac.
„Combinate, aceste puncte forte susțin o luare a deciziilor mai clară și o capacitate mai mare de analiză.”
De ce tinerețea nu e totul
Multă vreme s-a crezut că abilitățile cognitive ating apogeul la 20 de ani și că declinul începe deja în jurul vârstei de 30. Dar noile cercetări infirmă această concepție. Creierul rămâne „plastic” și capabil de adaptare mult timp după tinerețe.
Cercetătorul Mischa von Krause, de la Universitatea Heidelberg din Germania, care a studiat viteza mentală la peste un milion de participanți, confirmă această concluzie:
„Pe o perioadă îndelungată a vieții, viteza de reacție scade, dar eficiența mentală rămâne aproape neschimbată până după 60 de ani”,
a spus von Krause pentru Euronews Health.
„Încetinirea nu înseamnă neapărat pierderea clarității mentale.”
Cu alte cuvinte, un răspuns mai lent nu înseamnă o minte mai slabă, ci una care procesează informația mai atent și mai echilibrat.
Inteligența experienței: șahul, un exemplu concret
Un alt studiu citat de Euronews – realizat în 2020 pe jucători profesioniști de șah – a arătat că performanțele mintale ating apogeul între 35 și 40 de ani.
Profesorul Anthony Strittmatter, autorul cercetării, explică:
„Calitatea mutărilor crește odată cu experiența, până când se atinge un punct de echilibru. După aceea, începe un declin treptat.”
Această concluzie nu contrazice studiul australian, ci îl completează: viteza poate scădea, dar înțelepciunea și strategia continuă să se dezvolte.
Vârsta nu este un obstacol, ci o resursă

Într-o lume care glorifică tinerețea, uităm adesea că vârsta aduce claritate, echilibru și o perspectivă pe care doar timpul o poate oferi. Fiecare deceniu ne lasă nu doar amintiri, ci și instrumente mentale mai fine: capacitatea de a vedea nuanțele, de a evalua mai bine riscurile, de a avea răbdare și empatie.
Cercetările recente arată că mintea nu se stinge odată cu anii, ci se transformă. În locul impulsivității tinereții, apar gândirea strategică, controlul emoțional și o inteligență emoțională mai stabilă — trăsături care ne fac mai eficienți și mai valoroși în orice domeniu.
„Adevărata înțelepciune nu constă în a reacționa rapid, ci în a înțelege profund”,
spunea profesorul Gilles Gignac, autorul studiului.
Fie că vorbim despre carieră, relații sau învățare, vârsta devine o resursă acumulată — un bagaj de experiențe care oferă claritate acolo unde entuziasmul tineresc aduce doar viteză.
De aceea, îmbătrânirea activă și curiozitatea permanentă nu sunt doar recomandări, ci investiții în propria noastră vitalitate mentală.
Pe scurt: nu îmbătrânim pentru a pierde, ci pentru a înțelege mai bine.
Iar înțelegerea, spre deosebire de tinerețe, nu se măsoară în ani — ci în profunzime.
Așadar, dacă te gândeai că e prea târziu să înveți ceva nou, știința îți dă motive să fii optimist: mintea umană atinge maturitatea și claritatea abia la mijlocul vieții.
Sursa: Euronews