Inteligența artificială schimbă medicina și aduce România pe harta marilor investiții tehnologice
Inteligența artificială transformă medicina și infrastructura digitală din România. De la dispozitive care detectează afecțiuni în timp real la investiții majore în centre de date, AI devine realitate. Provocarea rămâne protecția datelor și integrarea responsabilă în sistemele publice.
Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de conferințe sau un instrument pentru companii IT. În 2026, AI influențează direct modul în care sunt diagnosticate bolile, cum sunt dezvoltate medicamentele și chiar cum sunt construite marile infrastructuri tehnologice din Europa — iar România începe să joace un rol important în acest ecosistem.
Ce înseamnă concret AI în medicină?
Pe scurt, inteligența artificială în sănătate înseamnă folosirea unor programe capabile să analizeze volume uriașe de date medicale — rezultate de laborator, imagini, ritm cardiac, profil genetic — pentru a identifica tipare pe care ochiul uman nu le poate observa rapid.
Un exemplu concret vine dintr-un studiu publicat în ianuarie 2026, citat de publicația Connect, care arată că Apple Watch poate detecta fibrilația atrială (o tulburare de ritm cardiac asociată cu risc crescut de accident vascular cerebral) mai eficient decât controalele medicale obișnuite. În cadrul cercetării, 9,6% dintre utilizatorii ceasului inteligent au fost diagnosticați în șase luni, comparativ cu doar 2,3% în grupul monitorizat clasic. Practic, dispozitivul analizează permanent ritmul cardiac și semnalează automat neregulile, fără ca pacientul să fie nevoit să meargă constant la medic .
Aceasta este una dintre cele mai vizibile forme de AI medicală: monitorizare continuă, în timp real. Dar impactul este mult mai larg.
Comisia Europeană explică pe platforma oficială dedicată sănătății digitale că inteligența artificială este utilizată deja pentru interpretarea imaginilor medicale (radiografii, RMN, CT), pentru sprijinirea medicilor în stabilirea diagnosticului și pentru personalizarea tratamentelor, în funcție de profilul fiecărui pacient (health.ec.europa.eu). Cu alte cuvinte, AI nu înlocuiește medicul, ci îl asistă, oferind o analiză suplimentară rapidă și complexă.
De ce este importantă medicina personalizată?
În trecut, tratamentele erau dezvoltate pentru „pacientul mediu”. Astăzi, datorită AI, medicina se îndreaptă spre tratamente adaptate individului.
Algoritmii pot compara datele genetice și istoricul medical al unui pacient cu milioane de cazuri similare și pot sugera terapii cu probabilitate mai mare de succes. Acest lucru este crucial în oncologie, cardiologie sau boli rare, unde diferențele individuale contează enorm.
Pe termen lung, acest model ar putea reduce costurile sistemelor de sănătate și ar putea crește rata de succes a tratamentelor.
România și miza infrastructurii AI
Dacă la nivel medical România este în faza de adopție, la nivel tehnologic lucrurile devin mai ambițioase.
Unul dintre cele mai discutate proiecte recente este Black Sea AI Gigafactory, o investiție estimată la aproximativ 5 miliarde de euro, care ar urma să fie dezvoltată în zona Cernavodă/Doicești. Potrivit publicației Balkans Green Energy News, proiectul vizează construirea unui centru uriaș de date, alimentat inclusiv cu energie nucleară și regenerabilă, capabil să susțină antrenarea unor modele AI de mare complexitate.
Pe înțelesul tuturor: astfel de centre sunt „motoarele” din spatele inteligenței artificiale moderne. Fără ele, modelele avansate nu pot fi dezvoltate sau testate. Dacă proiectul se concretizează la scară completă, România ar putea deveni un punct strategic în infrastructura digitală a Europei Centrale și de Est.
Această direcție este în linie cu strategia europeană de consolidare a suveranității digitale — adică reducerea dependenței de infrastructura tehnologică din afara UE.
Miza reală: încredere, reguli clare și capacitatea statului de a ține pasul cu tehnologia
Expansiunea inteligenței artificiale în sănătate și în infrastructura digitală nu înseamnă doar inovație și investiții. Înseamnă, în primul rând, responsabilitate.
Când un smartwatch detectează o posibilă aritmie sau când un algoritm analizează imagini medicale pentru a sugera un diagnostic, în joc nu sunt doar date statistice, ci vieți reale. De aceea, una dintre cele mai sensibile teme rămâne protecția datelor medicale. Informațiile despre sănătate sunt printre cele mai sensibile date personale, iar utilizarea lor în antrenarea algoritmilor trebuie să respecte standarde stricte de securitate cibernetică și legislație europeană privind protecția datelor.
La fel de importantă este întrebarea responsabilității: dacă un sistem AI oferă o recomandare eronată, cine răspunde? Producătorul software? Spitalul? Medicul care a utilizat sistemul? În prezent, la nivel european, se lucrează la clarificarea acestor aspecte prin reglementări dedicate inteligenței artificiale, tocmai pentru a evita zonele gri juridice.
În România, provocarea este dublă. Pe de o parte, există oportunitatea majoră de a atrage investiții și de a deveni un nod regional pentru infrastructură AI. Pe de altă parte, sistemele publice — în special cele medicale — trebuie modernizate pentru a integra eficient aceste tehnologii. Digitalizarea incompletă a spitalelor sau lipsa interoperabilității între baze de date pot limita beneficiile pe care AI le promite.
Miza reală nu este doar tehnologică, ci strategică: dacă România reușește să combine investițiile în infrastructură cu educația specializată, reglementări clare și implementare practică în spitale și instituții publice, poate trece de la statutul de utilizator de tehnologie la cel de furnizor de soluții.
Pentru cititorul obișnuit, concluzia este simplă, dar esențială: inteligența artificială nu mai este un concept abstract. Ea începe să influențeze modul în care suntem diagnosticați, cum ne monitorizăm sănătatea și cum funcționează economia digitală din jurul nostru. Diferența dintre progres și risc va fi dată nu de cât de repede adoptăm tehnologia, ci de cât de responsabil o folosim.
