Haos la mobilizarea rezerviștilor din București și Ilfov: exercițiul MApN s-a transformat într-un test al răbdării și al birocrației

Mobilizarea rezerviștilor organizată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) în zona București–Ilfov a fost marcată de cozi, nemulțumiri și confuzie încă din primele zile ale exercițiului. Denumită „MOBEX B-IF-25”, acțiunea se desfășoară între 12 și 20 octombrie 2025 și are ca obiectiv principal verificarea stării de pregătire a rezerviștilor și actualizarea datelor personale din evidențele militare.

MApN precizează că mobilizarea nu reprezintă o reacție la contextul internațional tensionat, ci o activitate de rutină prevăzută în planul anual al instituției.

„Astfel de exerciții sunt planificate periodic și fac parte din programul național de mobilizare, menit să mențină actualizate bazele de date ale rezervei armatei și să evalueze capacitatea logistică a structurilor teritoriale”, a transmis ministerul, citat de HotNews.ro și Digi24.

Exercițiul implică mii de rezerviști – persoane care au efectuat stagiul militar obligatoriu sau au lucrat anterior în structurile de apărare ori ordine publică. Potrivit reprezentanților MApN, aceștia sunt chemați pentru o singură zi, în care li se verifică documentele, se fac măsurători pentru echipamente, se actualizează datele de contact și se oferă informații despre procedurile în caz de mobilizare reală.

Totodată, exercițiul testează capacitatea de reacție a unităților militare din Capitală și Ilfov — cât de rapid pot fi procesate datele, distribuite echipamentele și asigurate condițiile logistice pentru un număr mare de rezerviști.

Deși oficialii susțin că operațiunea are un caracter strict administrativ, modul în care s-a desfășurat în primele zile a generat valuri de nemulțumiri. În mai multe puncte de prezentare s-au format cozi, unele persoane reclamând că au fost anunțate prea târziu sau trimise la adrese greșite.

Pentru autorități, „MOBEX B-IF-25” este un test logistic important, însă pentru mulți participanți, exercițiul s-a transformat într-o experiență frustrantă, percepută mai degrabă ca un exercițiu de birocrație militară decât ca o inițiativă de pregătire reală.

Cozi și chemări în ultimul moment

Pe teren însă, realitatea a contrastat cu tonul calm al comunicatelor oficiale. În mai multe puncte de prezentare din Capitală, rezerviștii s-au confruntat cu timpi mari de așteptare, informații contradictorii și organizare deficitară. Mulți dintre cei convocați spun că au aflat de chemare cu doar câteva zile înainte, unii chiar printr-un simplu telefon, fără o notificare scrisă oficială.

Atmosfera din fața unităților militare a fost una amestecată: între curiozitate, resemnare și nemulțumire. O parte dintre participanți au recunoscut că nu mai intraseră într-o cazarmă de peste două decenii, iar experiența le-a trezit amintiri din perioada stagiului militar. Alții, în schimb, au privit convocarea ca pe o povară administrativă inutilă, menită mai degrabă să „bifeze o procedură” decât să contribuie real la pregătirea sistemului de apărare.

În unele unități din București și Ilfov, rezerviștii au fost trimiși de la o secție la alta pentru verificări, iar lipsa unei comunicări clare a creat confuzie și frustrare. În contextul exercițiului, MApN a precizat că „eventualele întârzieri sunt normale, dată fiind amploarea operațiunii și volumul de persoane implicate”.

Totuși, pentru mulți dintre cei chemați, mesajul ministerului nu a fost suficient pentru a contracara impresia generală de improvizație și dezorganizare. În absența unei campanii clare de informare publică, mobilizarea rezerviștilor s-a transformat, dintr-un exercițiu de rutină, într-un episod de haos birocratic care a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului de evidență militară.

MApN avertizează: absența poate fi sancționată

În fața valului de nemulțumiri, Ministerul Apărării Naționale a transmis clar că prezentarea la ordin este obligatorie pentru toți cei care au primit convocarea, chiar dacă exercițiul are caracter de rutină. Conform legislației în vigoare, rezerviștii care nu se prezintă la data și locul stabilit, fără a avea un motiv întemeiat și dovedit prin acte medicale, pot fi sancționați cu amenzi între 500 și 1.500 de lei.

Reprezentanții ministerului subliniază că neprezentarea nu este o infracțiune, dar constituie o contravenție militară prevăzută în Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Totuși, în cazul în care un rezervist refuză în mod repetat să răspundă la convocare, fapta poate fi reevaluată în funcție de contextul național și de nevoile de apărare.

„Exercițiile de mobilizare au rolul de a verifica capacitatea instituțională și de a actualiza evidențele. Participarea rezerviștilor este esențială pentru funcționarea sistemului de apărare. Nu este vorba despre o mobilizare reală, ci despre un exercițiu logistic și informativ”, a declarat colonelul Cristian Popovici, purtător de cuvânt al MApN, citat de HotNews.ro.

Pe de altă parte, mulți dintre cei chemați consideră sancțiunile nejustificate, în condițiile în care ordinele de mobilizare au ajuns târziu, incomplete sau chiar la adrese greșite. În spațiul public au apărut cazuri de persoane care au primit convocări după data limită de prezentare, din cauza întârzierilor poștale, iar unii au reclamat că nu figurează deloc în evidențele unităților la care au fost direcționați.

„Am primit plicul la trei zile după termenul de prezentare. Am mers totuși la unitate, dar mi s-a spus că nu mai figurez acolo. Nimeni nu știa unde sunt repartizat”, a povestit un rezervist din Ilfov pentru Știrile Pro TV.

Aceste disfuncționalități au alimentat percepția generală că sistemul de evidență militară este depășit, iar procedurile de mobilizare nu țin pasul cu realitatea administrativă. Experții în domeniul apărării atrag atenția că, deși exercițiile sunt necesare, ele trebuie însoțite de transparență, claritate și respect față de cetățeni, pentru a nu transforma o acțiune logistică într-un scandal de imagine.

Cel mai mare exercițiu de acest tip din ultimii ani

Exercițiul „MOBEX B-IF-25” este considerat de Ministerul Apărării Naționale cel mai amplu demers de verificare a rezervei armatei derulat în zona București–Ilfov din ultimii zece ani. Potrivit estimărilor oficiale, peste 10.000 de rezerviști au fost convocați pentru actualizarea datelor, instruire de bază și testarea capacității logistice a unităților.

Operațiunea este coordonată de Statul Major al Apărării, în colaborare cu Centrele Militare de Sector și cu structurile teritoriale ale MApN. Activitățile se desfășoară simultan în mai multe puncte, de la cazărmi și centre de recrutare până la unități de pompieri și baze logistice, ceea ce a generat o complexitate administrativă fără precedent.

În fiecare zi, sute de persoane sunt procesate în sistem — li se verifică actele, li se actualizează datele de contact, se completează fișele de evidență și se evaluează nivelul de pregătire fizică. În unele cazuri, rezerviștii participă și la scurte sesiuni de instruire teoretică, menite să reamintească procedurile de mobilizare și reacție în caz de urgență.

Scopul principal, potrivit autorităților, este evaluarea capacității reale de mobilizare în condiții de pace și identificarea eventualelor disfuncționalități în sistemul de evidență. Exercițiul este parte a unui program național de verificare, derulat în etape succesive, care urmează să fie extins și în alte județe până la sfârșitul anului.

Oficialii MApN susțin că acest tip de exercițiu este necesar pentru modernizarea sistemului de apărare, mai ales în contextul schimbărilor legislative privind statutul rezerviștilor și planurile de digitalizare a bazelor de date.

„Scopul nostru este să avem o evidență completă și actualizată a tuturor persoanelor aflate în rezervă, pentru a putea reacționa eficient în orice situație”, au transmis reprezentanții ministerului.

În ciuda explicațiilor, pentru mulți participanți exercițiul rămâne o experiență ambivalentă: unii îl consideră un semn de normalitate într-o armată modernă, alții — un exercițiu de birocrație militară care arată cât de anevoios funcționează aparatul administrativ.

Nemulțumiri și reacții publice

Deși Ministerul Apărării Naționale insistă că exercițiul „MOBEX B-IF-25” este o activitate de rutină, reacțiile apărute în spațiul public arată că mobilizarea rezerviștilor a fost percepută de mulți drept o acțiune improvizată și lipsită de transparență.

Pe rețelele sociale, sute de comentarii descriu experiențe similare: ordine primite pe ultima sută de metri, adrese greșite, așteptări îndelungate la cozi și informații contradictorii între centrele militare. Mai multe persoane au semnalat că nu au fost informate corect despre procedura de prezentare, iar unii au aflat din presă sau din mesaje neoficiale despre convocare.

„Mi-au trimis plicul cu trei zile întârziere și, când am ajuns, nu mă găseau în evidență. Dacă e doar o verificare, de ce atâta haos?”, a scris un rezervist din Sectorul 3, într-un mesaj postat pe o rețea de socializare.
„Am făcut armata, nu mă feresc să vin, dar măcar să ne anunțe clar și din timp. Așa pare o glumă prost organizată”, a adăugat un alt participant.

Situația a fost comentată și de analiști militari, care au recunoscut importanța exercițiilor de mobilizare, dar au criticat deficiențele de comunicare și lipsa de coordonare logistică. Potrivit acestora, astfel de exerciții ar trebui să reprezinte o demonstrație de eficiență administrativă, nu un prilej de confuzie pentru cetățeni.

„Armata are nevoie de rezerviști bine organizați, dar are și obligația de a comunica profesionist. Când oamenii nu știu unde și de ce sunt chemați, mesajul de siguranță se transformă în teamă și neîncredere”, a declarat pentru Adevărul.ro un fost ofițer al Statului Major.

Pe fondul acestor reacții, MApN a anunțat că va evalua modul de desfășurare a exercițiului și că va colecta feedback de la participanți, pentru a îmbunătăți procedurile viitoare. Oficialii spun că intenția este de a „întări legătura dintre instituția militară și cetățenii aflați în rezervă”, însă imaginea publică a campaniei a fost deja afectată de erori de organizare și lipsa de claritate.

Pentru mulți dintre rezerviști, exercițiul „MOBEX B-IF-25” s-a transformat într-un test de răbdare și încredere: un moment în care statul a vrut să demonstreze eficiență, dar a reușit mai degrabă să scoată la iveală slăbiciunile birocratice ale propriului sistem de apărare.

Deocamdată, exercițiul „MOBEX B-IF-25” continuă conform calendarului stabilit, iar autoritățile dau asigurări că toate datele colectate vor fi folosite exclusiv pentru actualizarea registrelor militare. În teren însă, imaginea rămâne aceeași: zeci de oameni care așteaptă la cozi, între formulare, verificări și întrebări fără răspunsuri clare.

Pentru unii, mobilizarea este o amintire vie a disciplinei militare de altădată; pentru alții, un semn că birocrația încă poartă uniformă.

Surse: HotNews.ro , Digi24, HotNews.ro, Știrile Pro TV, Adevărul.ro