Germania propune restricții pentru migrație: suspendarea reîntregirii familiale și înăsprirea condițiilor de naturalizare

Context: Noile măsuri propuse

La sfârșitul lunii mai 2025, guvernul federal al Germaniei a făcut un pas important în direcția înăspririi politicii de migrație, prin aprobarea a două proiecte legislative controversate. Inițiativele au fost prezentate de ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt (Uniunea Creștin-Socială, CSU), ca parte a unei noi strategii naționale privind migrația și integrarea, relartează publicația DIE WELT.

Prima măsură prevede suspendarea temporară, pentru o perioadă de doi ani, a reîntregirii familiale pentru persoanele cu statut de protecție subsidiară — un tip de protecție acordat celor care nu îndeplinesc condițiile stricte pentru statutul de refugiat, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țara de origine din motive umanitare sau legate de securitate. În acest interval, aceștia nu vor mai putea aduce în Germania membrii apropiați ai familiei — soțul/soția, partenerul legal și copiii minori — decât în cazuri strict excepționale.

A doua măsură vizează modificarea legii cetățeniei, prin eliminarea posibilității ca persoanele „bine integrate” să poată obține cetățenia germană după doar trei ani de rezidență. Actuala legislație permite această scurtare de termen pentru cei care demonstrează o integrare deosebită, prin muncă stabilă, cunoașterea limbii germane și participare activă în societate. Noua propunere urmărește uniformizarea duratei de așteptare și impunerea unui proces mai riguros, pentru a garanta o integrare considerată „pe termen lung”.

Aceste măsuri au fost prezentate de guvern ca răspuns la presiunile crescute legate de volumul migrației, problemele de integrare în comunitățile locale și tensiunile din sistemele de educație, sănătate și locuire.

Proiectele de lege urmează să fie supuse dezbaterii și votului în Bundestag, iar pentru a intra în vigoare, este necesar și acordul Bundesratului – camera superioară a parlamentului, care reprezintă landurile federale. Dacă vor fi adoptate, noile reglementări ar putea intra în aplicare chiar din a doua jumătate a anului 2025.

Reîntregirea familială: cine este afectat?

Reîntregirea familială este una dintre cele mai importante componente ale politicii de migrație, fiind esențială pentru stabilitatea și integrarea refugiaților în societate. În forma actuală, legislația germană permite ca membrii familiei apropiate — în special soții, partenerii înregistrați și copiii minori — să se alăture în Germania persoanelor aflate sub protecție internațională.

Noua propunere legislativă aprobată de guvernul federal vizează însă o modificare semnificativă: persoanele care beneficiază de protecție subsidiară nu vor mai putea solicita reîntregirea familială timp de doi ani de la acordarea statutului. Această categorie include, în general, indivizi care nu îndeplinesc criteriile stricte pentru statutul de refugiat, dar care nu pot fi returnați în țările lor de origine din cauza conflictelor armate, torturii, riscului de moarte sau altor pericole grave.

Excepții de la această interdicție vor fi posibile, însă doar în „cazuri deosebite”, fără ca proiectul de lege să ofere o definiție clară sau criterii obiective pentru aplicarea lor. Acest aspect a fost deja criticat de organizațiile pentru drepturile omului, care atrag atenția asupra potențialului arbitrar și netransparent al acestei prevederi.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Interne și citate de Deutsche Welle, în prezent există aproximativ 388.000 de persoane cu protecție subsidiară în Germania, majoritatea provenind din Siria, dar și din Afganistan, Irak și alte zone de conflict. Multe dintre aceste persoane trăiesc deja în centre de primire sau în comunități locale și sunt despărțite de familiile lor de ani de zile.

Pentru acești oameni, interdicția impusă reîntregirii familiale înseamnă o prelungire a incertitudinii și a suferinței personale, cu impact direct asupra sănătății mintale, procesului de integrare și coeziunii sociale. În același timp, autoritățile justifică măsura prin necesitatea de a gestiona mai eficient fluxurile migratorii și de a reduce presiunea asupra sistemelor sociale locale.

Naturalizarea: modificări propuse

Cea de-a doua propunere legislativă aprobată de guvernul german la finalul lunii mai 2025 vizează modificarea procesului de dobândire a cetățeniei germane – o chestiune esențială pentru mii de migranți stabiliți deja în țară. Potrivit actualei legislații, cetățenia poate fi obținută după opt ani de rezidență legală, însă există și o variantă accelerată, care permite obținerea acesteia după doar trei ani pentru persoanele considerate „bine integrate”.

Această posibilitate specială se adresează în principal celor care demonstrează cunoașterea limbii germane la un nivel avansat, participare activă în viața civică, angajare stabilă și autonomie financiară. Guvernul consideră însă că această excepție a fost prea larg aplicată, pierzând din rigoarea inițială și riscând să transforme naturalizarea într-un proces formal, fără garantarea integrării reale pe termen lung.

Prin urmare, proiectul de lege propus de ministrul de interne Alexander Dobrindt prevede eliminarea completă a acestei căi rapide de naturalizare. Astfel, indiferent de nivelul de integrare, toți solicitanții ar trebui să respecte termenul standard minim, care rămâne de șase până la opt ani, în funcție de circumstanțe.

Susținătorii măsurii argumentează că cetățenia germană nu este doar o formalitate administrativă, ci presupune o asumare deplină a valorilor și responsabilităților societății germane, iar acest lucru nu poate fi evaluat doar pe baza unor criterii tehnice bifate în câțiva ani.

Pe de altă parte, criticii susțin că eliminarea naturalizării accelerate ar descuraja implicarea civică și integrarea activă, în special în rândul tinerilor migranți care s-au integrat rapid în școli, universități sau pe piața muncii. Mai mult, aceasta ar putea duce la întârzierea artificială a unor procese deja în desfășurare, blocând accesul la drepturi politice și la un statut social stabil.

În prezent, aproximativ 15.000 de persoane pe an obțin cetățenia germană prin procedura accelerată. Dacă legea va fi adoptată de Bundestag și aprobată ulterior de Bundesrat, aceste cereri nu vor mai fi posibile începând cu finalul anului 2025, iar toate naturalizările vor urma un cadru unificat și mai restrictiv.

Reacții și controverse

Noile propuneri legislative privind migrația și naturalizarea au generat reacții puternic polarizate în societatea germană, atât în rândul actorilor instituționali, cât și al opiniei publice.

Organizațiile pentru drepturile omului, printre care Amnesty International Germania și Pro Asyl, au criticat dur proiectele guvernului, acuzând o abordare restrictivă și neumană, în special în ceea ce privește suspendarea reîntregirii familiale. Potrivit acestora, separarea forțată a familiilor timp de doi ani încalcă drepturi fundamentale garantate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul la viață familială.

Bisericile catolice și protestante din Germania s-au alăturat criticilor, subliniind că politicile de migrație trebuie să rămână centrate pe demnitatea umană și pe principiul protecției celor vulnerabili. Într-o declarație comună, reprezentanți ai celor două mari confesiuni au transmis că „măsurile de control nu trebuie să devină obstacole permanente pentru solidaritate și justiție socială”.

Pe de altă parte, susținătorii noilor măsuri, în special din partidele conservatoare CDU/CSU și din partea liberalilor FDP, au lăudat inițiativele guvernamentale ca fiind necesare pentru a reda coerență și control politicii de migrație. Potrivit acestora, Germania nu poate menține un sistem durabil fără a stabili reguli clare privind ritmul, integrarea și resursele disponibile.

Ministrul Alexander Dobrindt a declarat într-o conferință de presă că „aceste reforme nu sunt împotriva refugiaților, ci în favoarea unei integrări reale, stabile și corecte pentru toți cei care vin aici cu intenția de a construi un viitor în Germania”. El a mai adăugat că legislația actuală este „prea permisivă și neuniformă”, fapt care creează inechități între migranți și presiune nejustificată asupra serviciilor publice.

În plan politic, partidele de opoziție, în special Verzii și Die Linke, și-au exprimat rezervele față de reforme, acuzând coaliția de guvernare că cedează presiunii populiste și sacrifică principii democratice în favoarea unui discurs de securitate. În replică, guvernul susține că echilibrul între umanitate și responsabilitate este linia directoare a noii legislații.

Cele două proiecte legislative aprobate de guvernul federal nu sunt încă în vigoare. Pentru a deveni aplicabile, ele trebuie să treacă prin procedura legislativă obișnuită în Germania: dezbatere și vot în Bundestag, urmată de aprobarea în Bundesrat, camera superioară a parlamentului, care reprezintă interesele landurilor federale.

În săptămânile următoare, se așteaptă discuții intense în comisiile de specialitate, unde vor fi audiați reprezentanți ai autorităților, organizații civice și experți în drepturile omului și integrare. Având în vedere caracterul sensibil al subiectelor — reîntregirea familială și accesul la cetățenie — este de anticipat că dezbaterea va deveni un teren de confruntare ideologică între partidele din coaliția guvernamentală și opoziție.

În paralel, societatea civilă și instituțiile religioase au anunțat că vor continua campaniile publice de informare și presiune politică, cu scopul de a bloca sau modifica anumite prevederi considerate restrictive sau discriminatorii.

Dacă proiectele trec de ambele camere parlamentare fără amendamente majore, noile reglementări ar putea intra în vigoare începând cu toamna anului 2025, influențând direct zeci de mii de persoane aflate deja pe teritoriul german și alte mii aflate în așteptare în afara granițelor.

Sursa: DIE WELT