„Fără opțiuni ușoare”: Von der Leyen presează statele UE să acopere deficitul de 135,7 miliarde de euro pentru Ucraina

Ursula von der Leyen avertizează capitalele europene că timpul se scurge, iar sprijinul pentru Ucraina riscă să intre într-o zonă de incertitudine dacă statele membre nu ajung rapid la un acord privind finanțarea pentru 2026–2027. Mesajul apare într-o scrisoare transmisă luni liderilor UE și consultată de Euronews, care descrie un tablou bugetar „fără opțiuni ușoare”.

„Europa nu își poate permite paralizia”, a scris von der Leyen, citată de Euronews, cerând un „angajament clar” înaintea summitului din decembrie.

Potrivit scrisorii, Ucraina are nevoie de 83,4 miliarde de euro pentru sprijin militar și încă 55,2 miliarde pentru stabilizarea economiei și acoperirea deficitului. Evaluarea se bazează pe date ale FMI și ale guvernului de la Kiev, cu ipoteza că războiul s-ar putea încheia în 2026 — un scenariu pe care von der Leyen îl numește „incert”.

Scrisoarea detaliază trei opțiuni majore – și fiecare este complicată

1. Contribuții bilaterale de 90 de miliarde de euro
Această variantă presupune ca fiecare stat membru să plătească direct, din propriul buget, partea sa de contribuție. Ar fi ajutoare nerambursabile, deci fără obligația de a fi recuperate.
Problema, subliniază von der Leyen, este că guvernele europene se confruntă deja cu presiuni interne — inflație, deficite mari, cheltuieli sociale crescute. În unele țări, sprijinul pentru Ucraina a devenit o temă politică sensibilă, iar noi contribuții directe ar putea alimenta opoziția populistă.

Un diplomat european citat de Euronews spune că această opțiune este „corectă politic, dar extrem de greu de vândut acasă”, mai ales în statele care organizează alegeri în 2025–2026.

2. Emiterea în comun a unor datorii de 90 de miliarde de euro
Ar fi, în esență, o repetare a modelului folosit pentru fondul de redresare post-pandemie: UE împrumută bani de pe piețe, iar statele garantează împrumutul în mod colectiv.
Însă acest mecanism are două obstacole:

• Necesită unanimitate, iar Ungaria a blocat în repetate rânduri finanțări pentru Ucraina.
• Ar implica modificări ale regulilor bugetare europene, ceea ce deschide un proces politic complex, consumator de timp.

Mai multe capitale se tem că o nouă emisiune de datorie comună, precum cea din timpul pandemiei, ar transforma un mecanism excepțional într-un precedent permanent.

„Această opțiune e solidă tehnic, dar politic e un câmp minat”, explică von der Leyen în scrisoarea citată de Euronews.

3. Un împrumut de 140 de miliarde garantat prin activele rusești înghețate
Este, teoretic, cea mai atractivă variantă pentru statele membre, deoarece nu apasă pe bugetele lor naționale. Împrumutul ar fi garantat de veniturile generate anual de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei — în principal aprox. 190 de miliarde de euro blocate la Euroclear, în Belgia.

Dar aici intervin riscuri majore:

• probleme juridice internaționale: Rusia poate contesta decizia, ceea ce ar expune Belgia (și indirect UE) unor procese internaționale costisitoare;
• represalii economice din partea Moscovei, inclusiv înghețarea activelor europene aflate în jurisdicția rusă;
• nevoia unui acord între toate statele membre pentru distribuirea riscului, deoarece Belgia refuză să suporte consecințele singură.

Von der Leyen recunoaște explicit în scrisoare existența „efectelor de domino” juridice — adică riscuri care s-ar putea extinde la alte instituții financiare sau chiar la credibilitatea UE pe piețele internaționale.

Întâlnirea dintre președinta Comisiei și premierul belgian Bart De Wever, relatată de Euronews, nu a clarificat aceste riscuri, iar negocierile avansează lent.

Euronews notează că Belgia este statul cel mai vulnerabil, fiind țara în care se află depozitarul Euroclear. Bruxelles-ul oficial a cerut „certitudine juridică maximă” și împărțirea riscurilor în cazul în care Rusia ar declanșa acțiuni în justiție.

Vinerea trecută, președinta Comisiei s-a întâlnit cu premierul belgian Bart De Wever pentru a încerca să deblocheze negocierile, însă discuțiile au produs „progrese limitate”, potrivit relatării Euronews.

Presiunea se mută acum pe liderii europeni, care vor avea în decembrie una dintre cele mai dificile dezbateri bugetare din ultimii ani. În lipsa unui acord asupra celor 135,7 miliarde de euro, avertizează von der Leyen, sprijinul pentru Ucraina ar putea deveni fragmentat și imprevizibil.

Pentru Bruxelles, riscul nu este doar financiar, ci și politic: fără o finanțare stabilă, Kievul ar putea fi obligat să reducă cheltuieli esențiale în apărare și să tempereze programele economice menite să mențină funcționarea statului. Mai multe capitale europene recunosc că, pe fondul unui război prelungit, chiar și întârzierile scurte pot afecta capacitatea Ucrainei de a planifica achiziții militare, reparații în infrastructură și plata salariilor sectorului public.

În același timp, dezbaterea internă din UE este complicată de contextul electoral din 2025–2026, când mai multe guverne se confruntă cu presiuni populiste legate de costurile sprijinului pentru Kiev. Liderii trebuie, așadar, să găsească o soluție care să fie sustenabilă fiscal, acceptabilă politic și compatibilă cu diversitatea pozițiilor naționale — o sarcină dificilă, mai ales în condițiile opoziției constante a Ungariei.

De aceea summitul din decembrie este considerat „decisiv”: nu doar pentru că trebuie stabilită arhitectura sprijinului pe doi ani, ci și pentru că va arăta dacă Uniunea este capabilă să mențină o strategie coerentă pe termen lung. În absența unui compromis, întregul pachet riscă să fie amânat, ceea ce ar crea incertitudine într-un moment în care frontul ucrainean poate intra într-o fază nouă, iar economia țării rămâne dependentă de asistența externă pentru funcționarea de bază.

Sursa: Euronews