Consilierii Kremlinului și ai lui Trump stârnesc temeri nucleare după atacul Ucrainei: „Suntem mai aproape de un război mondial decât oricând din 2022”
The Guardian relatează că după atacul cu drone al Ucrainei asupra unor baze aeriene rusești, consilieri ai lui Vladimir Putin și figuri apropiate de Donald Trump trag un semnal de alarmă privind riscul tot mai crescut al unui război nuclear.
Avertismente în val după atacul ucrainean
După un atac cu drone desfășurat weekendul trecut, în care peste 40 de avioane rusești, inclusiv bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22M, au fost avariate, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis un avertisment dur: Moscova va răspunde atacurilor asupra aeronavelor sale cu capacitate nucleară.
Într-un context exploziv, consilieri ai Kremlinului dar și reprezentanți ai cercului politic apropiat lui Donald Trump au transmis un mesaj comun: riscul unei confruntări nucleare directe între Rusia și NATO este în creștere, iar SUA ar trebui să își reducă sprijinul militar față de Ucraina.
Declarații incendiare de ambele părți
Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, a calificat atacul ucrainean drept un act împotriva „activelor nucleare rusești” și a preluat narativa unor influenceri MAGA din SUA, care susțin că lumea se apropie periculos de mult de un al treilea război mondial. Într-o postare cu tentă alarmistă, Dmitriev a scris că este nevoie de „comunicare clară și urgentă” înainte de a fi prea târziu.
În replică, Ucraina a declarat că atacul a vizat aeronave folosite pentru lansarea de rachete de croazieră asupra orașelor sale, atacuri care au provocat mii de morți și distrugerea infrastructurii esențiale. Bombardierele vizate, însă, fac parte și din triada nucleară a Rusiei, alături de rachetele lansate de pe submarine și cele staționate în silozuri.
Trump și Putin, în dialog direct
Într-un moment de tensiune internațională acută, o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin a atras atenția analiștilor și presei din întreaga lume. Președintele american a declarat ulterior că liderul de la Kremlin „a fost foarte ferm” în reacția sa, afirmând că Rusia va răspunde fără ezitare la atacul ucrainean asupra bazelor aeriene considerate parte a infrastructurii nucleare strategice.
Declarațiile au fost făcute publice la scurt timp după ce s-a aflat că Ucraina a reușit să avarieze zeci de avioane rusești, inclusiv bombardiere din triada nucleară, printr-un atac îndrăzneț cu drone care a vizat mai multe aerodromuri militare.
În acest context, mai mulți consilieri din cercul apropiat al lui Trump au început să transmită semnale de îngrijorare profundă privind riscul unei escaladări nucleare. Printre aceștia se numără Keith Kellogg, fost general și actual consilier de politică externă al echipei Trump, care a declarat la Fox News că:
„Atunci când ataci triada nucleară a unui adversar, îți asumi un risc uriaș. Pentru că nu știi ce va face partea cealaltă. Iar asta exact a făcut Ucraina.”
Kellogg a subliniat că orice agresiune asupra elementelor nucleare strategice poate fi percepută ca o amenințare existențială, mai ales de către un regim precum cel de la Moscova, în care răspunsurile militare sunt deseori imprevizibile și simbolice.
În plus, el a menționat zvonuri neconfirmate privind un posibil atac ucrainean asupra bazei navale Severomorsk, care găzduiește o parte a flotei nucleare ruse din nordul Rusiei. Deși nu există confirmări oficiale despre vreo explozie la fața locului, informația a fost suficientă pentru a alimenta și mai mult retorica de criză din jurul acestui episod.
Potrivit lui Kellogg, obiectivul Statelor Unite ar trebui să fie acela de a preveni o escaladare majoră și de a menține deschisă o cale pentru negocieri, nu de a alimenta indirect acțiuni care pot fi interpretate ca provocări fatale de către o putere nucleară.
MAGA: de la retorică alarmistă la presiune politică
Reacțiile din rândul cercurilor conservatoare americane nu au întârziat să apară, iar liderii informali ai mișcării MAGA (Make America Great Again) au transformat rapid incidentul într-un punct central al agendei lor. Tonul a fost unul alarmist, cu analogii istorice și apeluri la izolaționism, în speranța de a influența poziția oficială a lui Donald Trump și, indirect, strategia SUA în conflictul ruso-ucrainean.
Steve Bannon, fost strateg-șef al Casei Albe și o voce influentă în cercurile de dreapta apropiate actualei administrații Trump, a comparat atacul ucrainean asupra bazelor aeriene rusești cu momentul Pearl Harbor, sugerând că această acțiune ar putea declanșa o escaladare ireversibilă a conflictului global.Pentru Bannon, atacul nu este doar o greșeală militară, ci „o provocare care împinge lumea pe marginea prăpastiei”, potrivit declarațiilor sale de pe canalul său media.
În aceeași linie de gândire, Charlie Kirk, fondatorul organizației conservatoare Turning Point USA și o figură populară în rândul tinerilor republicani, a postat pe platformele sociale că „majoritatea oamenilor nu sunt atenți, dar suntem mai aproape de un război nuclear decât am fost din 2022 încoace”. Mesajul său s-a răspândit rapid în mediul online, alimentând temeri și accentuând ideea că SUA ar trebui să își reconsidere complet angajamentele internaționale.
Mai mult decât o simplă opinie, aceste declarații fac parte dintr-o strategie politică concertată, menită să influențeze opinia publică și să determine o retragere a sprijinului militar acordat Ucrainei. Ele sunt însoțite de mesaje similare venite din partea unor foști oficiali guvernamentali, care invocă nu doar rațiuni ideologice, ci și de securitate națională.
Un exemplu semnificativ este Dan Caldwell, fost consilier la Pentagon și analist de securitate, care a declarat pentru The Guardian că sprijinul SUA pentru atacuri asupra infrastructurii nucleare strategice a Rusiei ar trebui imediat stopat. În viziunea sa, nu doar că SUA ar trebui să se delimiteze de acțiuni precum atacul cu drone, ci ar trebui să-și reorienteze complet politica:
„Nu este în interesul Americii ca Ucraina să atace forțele nucleare strategice ale Rusiei cu o zi înainte de o nouă rundă de negocieri de pace. Această situație are potențialul de a escalada și de a crește riscul unei confruntări directe între Rusia și NATO.”
Declarațiile lui Caldwell nu sunt izolate. Ele reflectă o tendință crescândă în rândul republicanilor izolaționiști de a folosi tema fricii nucleare pentru a bloca ajutorul militar extern, prezentând conflictul din Ucraina nu ca o luptă pentru democrație, ci ca un pericol direct pentru securitatea americană.
Precedente și temeri recurente
Nu este pentru prima dată când Kremlinul invocă amenințarea nucleară pentru a opri sprijinul occidental acordat Ucrainei. În septembrie 2022, pe fondul retragerii forțelor ruse de lângă Harkov și Herson, oficiali ruși au sugerat că ar putea recurge la utilizarea unei arme nucleare tactice, dacă Ucraina ar amenința Crimeea.
La acel moment, oficiali din administrația Biden estimau că șansa unei astfel de utilizări ar fi fost de aproximativ 50%, în cazul în care pozițiile rusești s-ar fi prăbușit.
Poziția Kievului
Reprezentanții Ucrainei acuză Moscova că exagerează amenințarea nucleară pentru a intimida Statele Unite și a descuraja livrările de arme. De asemenea, ei subliniază că Ucraina a renunțat voluntar la arsenalul său nuclear în 1994, în schimbul unor garanții internaționale de securitate – între care se număra și Rusia.
Sursa: The Guardian