Cine ar putea fi următorul Papă? Portrete ale Cardinalilor care se profilează ca succesori ai lui Francisc

În istoria Bisericii Catolice, conclavul pentru alegerea unui nou papă a fost adesea învăluit în mister și așteptare. Fiecare alegere papală reprezintă un moment de reflecție profundă și de anticipare a direcției viitoare a Bisericii.​

De-a lungul secolelor, conclavurile au variat în durată și complexitate. În 1939, conclavul care l-a ales pe Papa Pius al XII-lea a durat doar o zi, evidențiind un consens rapid în rândul cardinalilor. În contrast, conclavul din 1268, desfășurat la Viterbo, Italia, a durat aproape trei ani, fiind cel mai lung din istorie, marcând o perioadă de incertitudine și dezbateri intense, conform Wikipedia .​

Astăzi, în 2025, Biserica se află din nou în fața unei alegeri cruciale. După decesul Papei Francisc, cardinalii se pregătesc să se adune în Capela Sixtină pentru a alege un nou lider spiritual. Această decizie va influența profund direcția doctrinară, pastorală și geopolitică a Bisericii Catolice în anii ce vor urma.​

Printre numele vehiculate se numără figuri proeminente precum Cardinalul Pietro Parolin, cunoscut pentru abilitățile sale diplomatice; Cardinalul Luis Antonio Tagle, adesea numit „Francisc al Asiei” pentru viziunea sa pastorală; și Cardinalul Péter Erdő, reprezentant al unei abordări conservatoare și tradiționale. Fiecare dintre acești candidați aduce o perspectivă unică asupra viitorului Bisericii.​

​În acest context de așteptare și speranță, credincioșii catolici și alți creștini din întreaga lume privesc cu interes către Vatican, anticipând momentul în care fumul alb va anunța alegerea noului Suveran Pontif.

Întrebarea plutește din nou în aer: cine va urma pe scaunul Sfântului Petru? Iată o privire de ansamblu asupra celor mai menționate nume:

Peter Erdő – Conservatorul diplomat din inima Europei

​Cardinalul Péter Erdő, în vârstă de 72 de ani, arhiepiscop de Esztergom-Budapesta și primat al Ungariei, este recunoscut ca o figură proeminentă în Biserica Catolică europeană. A fost ales de două ori președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale Europene, în 2005 și 2011, demonstrând respectul de care se bucură în rândul colegilor săi europeni, informează AP News.​

Născut în 1952 la Budapesta, Erdő provine dintr-o familie catolică profundă, afectată de regimul comunist care a restricționat practicile religioase. A obținut doctorate în teologie și drept canonic la Universitatea Pontificală Laterană din Roma și a avut o carieră academică remarcabilă, inclusiv ca rector al Universității Catolice Pázmány Péter. ​

În cadrul Vaticanului, Erdő a fost membru al mai multor dicasterii importante, inclusiv Congregația pentru Educația Catolică și Consiliul Pontifical pentru Textele Legislative. De asemenea, a fost raportor general al Sinodului Episcopilor din 2014, unde a susținut ferm învățăturile tradiționale ale Bisericii privind familia. ​

Deși este considerat un conservator teologic, Erdő este apreciat pentru abordarea sa diplomatică și capacitatea de a construi punți între diferitele curente din Biserică. Fluent în mai multe limbi, inclusiv italiană, germană și franceză, el este văzut ca un candidat capabil să unească diversele tradiții catolice.​

În conclavul actual, Erdő este perceput ca un candidat de compromis, care ar putea aduce stabilitate și continuitate în conducerea Bisericii Catolice.​

Reinhard Marx – Vocea reformei din Germania

Cardinalul Reinhard Marx, în vârstă de 71 de ani, conform press.vatican.va este una dintre cele mai marcante figuri ale Bisericii Catolice contemporane, cunoscut pentru pozițiile sale progresiste și pentru implicarea curajoasă în procesul de reformă numit „calea sinodală”. Fost președinte al Conferinței Episcopale Germane, Marx a fost în prima linie a dezbaterilor privind viitorul Bisericii, susținând necesitatea unei reflecții profunde asupra problemelor sensibile precum celibatul preoților, rolul femeilor în ierarhie, sexualitatea și transparența în fața abuzurilor clericale.

Sprijinul său pentru „calea sinodală” a fost privit cu entuziasm de reformatori, dar a provocat neliniște în rândul conservatorilor, care au considerat procesul ca fiind o amenințare la adresa unității și tradiției Bisericii. Cu toate acestea, Marx a continuat să militeze pentru o Biserică mai apropiată de realitatea și nevoile credincioșilor.

În 2021, cardinalul a făcut un gest care a zguduit lumea catolică: a cerut Papei Francisc permisiunea de a demisiona din funcția de arhiepiscop de München și Freising, asumându-și, simbolic, responsabilitatea pentru eșecurile instituției în gestionarea cazurilor de abuz sexual. A fost o mișcare fără precedent, care a demonstrat integritate personală și dorința de a rupe cu trecutul dureros. Papa Francisc i-a respins demisia, cerându-i să rămână în funcție și să continue reforma din interior.

Carismatic și deschis, Reinhard Marx reprezintă vocea Europei centrale în acest peisaj ecleziastic în transformare. Deși nu este un favorit evident al curiei romane, influența sa în rândul cardinalilor europeni, experiența de lider și imaginea unui om care nu fuge de responsabilitate îl poziționează drept un candidat cu greutate într-un eventual conclav.

Marc Ouellet – Teologul sobru din Canada

Cardinalul Marc Ouellet, în vârstă de 80 de ani, este o figură proeminentă în Biserica Catolică, cu o carieră vastă în teologie și administrație ecleziastică. Născut în La Motte, Quebec, Canada, el a fost hirotonit preot în 1968 și a obținut licențe în teologie și filozofie, precum și un doctorat în teologie dogmatică, conform press.vatican.va.​

În perioada 2010–2023, Ouellet a condus Dicasterul pentru Episcopi, fiind responsabil de selecția episcopilor la nivel mondial. De asemenea, a fost președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, consolidând legăturile cu Biserica din acea regiune. Deși considerat mai conservator decât Papa Francisc, Ouellet a susținut o abordare pastorală în numirea episcopilor, reflectând viziunea unei Biserici apropiate de credincioși .

În 2022, cardinalul a fost acuzat de comportament inadecvat de către două femei din Quebec. Papa Francisc a decis să nu inițieze o anchetă canonică, invocând lipsa de dovezi suficiente -Wikipedia.​​

În conclavul actual, Ouellet este văzut ca un candidat de compromis, capabil să unească diferitele curente din Biserică. Experiența sa vastă și reputația de teolog echilibrat îl fac o opțiune viabilă pentru a continua tradiția și a răspunde provocărilor contemporane ale Bisericii Catolice.​

Pietro Parolin – Diplomatul discret din inima Vaticanului

Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este poate cel mai „papabil” italian al momentului și unul dintre cei mai influenți oameni din Vatican. Secretar de stat al Sfântului Scaun din 2014, Parolin este adesea descris ca omul din umbră al Papei Francisc – calm, metodic, dar cu o viziune clară asupra rolului global al Bisericii Catolice, informează press.vatican.va.

Cu o vastă experiență diplomatică, inclusiv ca fost nunțiu apostolic în Venezuela, Parolin a jucat un rol-cheie în tratativele complexe dintre Vatican și China privind numirea episcopilor, un acord extrem de controversat, dar considerat de unii ca necesar pentru menținerea unei prezențe catolice într-un stat autoritar.

A fost de asemenea implicat – deși fără acuzații directe – în faimoasa afacere imobiliară eșuată din Londra, care a atras critici și anchete interne. Totuși, Parolin și-a păstrat poziția și influența, ceea ce spune mult despre încrederea pe care i-o acordă structurile de putere ale Vaticanului.

Este văzut ca un om al continuității, dar cu o abordare mai reținută și tehnocrată decât Papa Francisc. Dacă conclavul va căuta un lider sobru, echilibrat și profund familiarizat cu mecanismele Vaticanului, Parolin ar putea deveni primul papă italian după o pauză de aproape jumătate de secol.

Pentru mulți, el întruchipează o revenire la tradiția „papei diplomat”, un pontif care înțelege subtilitățile lumii moderne, dar care acționează cu prudență și fără gesturi teatrale. Ar fi, într-un sens, o punte între stilul pastoral și revoluționar al lui Francisc și rigoarea administrativă de odinioară.

Robert Prevost – Misionarul american cu inimă latino

Cardinalul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, este o figură proeminentă în Biserica Catolică, cu o carieră vastă în misiune și administrație ecleziastică. Născut în Chicago, SUA, el a fost hirotonit preot în 1982 și a activat ca misionar în Peru, unde a deținut funcții importante, inclusiv cea de episcop de Chiclayo. În 2023, Papa Francisc l-a numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină - press.vatican.va.​

Experiența sa în America Latină și rolul actual în selecția episcopilor la nivel mondial îl poziționează ca un candidat de compromis în eventualitatea unui conclav. Deși ideea unui papă american a fost considerată tabu din motive geopolitice, profilul său internațional și angajamentul față de valorile pastorale promovate de Papa Francisc îl fac o opțiune viabilă pentru conducerea Bisericii Catolice în viitor.​

Robert Sarah – Steaua conservatoare din Africa

Cardinalul Robert Sarah, în vârstă de 79 de ani, este una dintre cele mai proeminente figuri conservatoare ale Bisericii Catolice contemporane. Născut în Ourous, Guinea, într-o familie convertită la creștinism, Sarah a fost numit arhiepiscop de Conakry la doar 34 de ani, în 1979, devenind astfel cel mai tânăr episcop din lume la acea vreme, conform Wikipedia.​

În timpul regimului dictatorial al lui Ahmed Sékou Touré, Sarah a fost un critic vocal al abuzurilor și a apărat independența Bisericii, ceea ce i-a adus respectul atât în Guinea, cât și în afara ei .​

În Vatican, Sarah a ocupat funcții importante, inclusiv cea de prefect al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor între 2014 și 2021, conform press.vatican.va. Este cunoscut pentru apărarea fermă a tradiției liturgice și a învățăturilor morale ale Bisericii. În 2020, a coautor un volum cu Papa Benedict al XVI-lea în care susținea menținerea celibatului preoțesc, într-un moment în care Papa Francisc considera posibilitatea hirotonirii bărbaților căsătoriți în regiuni izolate .

Deși este văzut ca un simbol al ortodoxiei doctrinare, vârsta sa și pozițiile ferme ar putea reprezenta obstacole în calea alegerii sale ca papă. Totuși, sprijinul considerabil din partea cardinalilor conservatori și reputația sa de lider spiritual autentic îl mențin în centrul speculațiilor privind succesiunea papală.​

Christoph Schoenborn – Teologul cu inimă deschisă

Cardinalul Christoph Schönborn, în vârstă de 80 de ani, este o figură proeminentă în Biserica Catolică, cunoscut pentru echilibrul său între tradiție și deschidere pastorală. Născut într-o familie nobiliară din Boemia, a fost profund influențat de divorțul părinților săi în adolescență, experiență care i-a modelat sensibilitatea pastorală.​

Elev al Papei Benedict al XVI-lea, Schönborn a fost co-editor al Catehismului Bisericii Catolice și a condus Arhiepiscopia Vienei timp de aproape 30 de ani. Deși are o reputație de teolog conservator, a susținut inițiativele Papei Francisc privind deschiderea față de catolicii divorțați și recăsătoriți civil, considerând aceasta o „dezvoltare organică a doctrinei”, informează AP News.​

În plus, Schönborn a fost vocal în sprijinul pentru binecuvântarea cuplurilor de același sex și pentru hirotonirea femeilor ca diaconi, poziții care l-au plasat în centrul unor dezbateri teologice intense. ​

Deși a împlinit vârsta de 80 de ani și nu mai este eligibil să participe la conclav, influența sa teologică și pastorală rămâne semnificativă. Este văzut ca un model de echilibru între fidelitatea față de tradiție și deschiderea către provocările contemporane ale Bisericii.

Luis Antonio Tagle – „Francisc al Asiei” -vocea pastorală a Sudului Global

Cardinalul Luis Antonio Tagle, în vârstă de 67 de ani, este adesea menționat ca un posibil succesor al Papei Francisc, fiind supranumit „Francisc al Asiei” datorită viziunii sale pastorale și a carismei personale.​

Născut în Imus, Cavite, Filipine, într-o familie catolică devotată, Tagle a fost hirotonit preot în 1982. A urmat studii teologice avansate la Catholic University of America, unde a obținut un doctorat în teologie dogmatică. În 2001, a fost numit episcop de Imus, iar în 2011 a devenit arhiepiscop de Manila. În 2012, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit cardinal.​

În 2019, Papa Francisc l-a numit prefect al Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor, iar în 2022 a devenit pro-prefect al Dicasterului pentru Evanghelizare, o poziție cheie în noua structură a Curiei Romane. De asemenea, a fost președinte al Caritas Internationalis între 2015 și 2022., informează The Dialog.

Tagle este cunoscut pentru stilul său pastoral empatic și comunicarea eficientă, fiind activ în mass-media catolică și prezentând emisiuni precum „The Word Exposed”. Este fluent în mai multe limbi, inclusiv tagalog, engleză și italiană, și are cunoștințe de franceză, coreeană, chineză și latină.​

Cu toate acestea, influența sa a fost afectată de restructurarea Caritas Internationalis în 2022, când întreaga conducere a fost înlocuită în urma unei evaluări externe. Deși nu a fost implicat direct în problemele identificate, această situație a diminuat oarecum profilul său public.​

În conclavul actual, Tagle este văzut ca un candidat care ar putea continua direcția pastorală a Papei Francisc, reprezentând în același timp Biserica din Asia și Sudul Global. Experiența sa internațională și abordarea empatică îl fac o opțiune viabilă pentru conducerea Bisericii Catolice în viitor.

​Jean-Marc Aveline – Arhiepiscopul Mediteranei și vocea deschiderii

Cardinalul Jean-Marc Aveline, în vârstă de 66 de ani, arhiepiscop de Marsilia, este una dintre figurile emergente ale Bisericii Catolice franceze și un posibil succesor al Papei Francisc. Născut în 1958 în Sidi Bel Abbès, Algeria, într-o familie de origine spaniolă, Aveline a crescut în Marsilia, orașul care i-a modelat viziunea asupra unei Biserici deschise către dialog și diversitate, conform Wikipedia.

Cu o solidă formare teologică și filosofică, culminând cu un doctorat în teologie la Institutul Catolic din Paris, Aveline a fost profesor de teologie dogmatică și a fondat Institutul de Științe și Teologie a Religiilor din Marsilia. A fost, de asemenea, director al Institutului Catolic al Mediteranei, evidențiind angajamentul său față de dialogul interreligios și intercultural.​

În 2013, a fost numit episcop auxiliar de Marsilia, iar în 2019 a devenit arhiepiscop. Papa Francisc l-a creat cardinal în 2022, atribuindu-i titlul de cardinal-preot de Santa Maria ai Monti. În 2025, a fost ales președinte al Conferinței Episcopilor din Franța, reflectând încrederea colegilor săi în leadershipul său.​

Aveline este cunoscut pentru apropierea sa de viziunea Papei Francisc, promovând o Biserică incluzivă, atentă la migranți și deschisă către dialogul cu alte religii, în special cu islamul. Organizarea în 2023 a unei conferințe internaționale pe tema Mediteranei, la care a participat și Papa Francisc, a consolidat profilul său internațional.​

Deși nu este fluent în italiană, un aspect considerat important pentru un papă, carisma sa, angajamentul față de reformă și experiența în conducerea Bisericii franceze îl fac un candidat demn de luat în considerare în conclavul care va alege succesorul Papei Francisc.​

În conclavul actual, Aveline este perceput ca un candidat care ar putea continua direcția pastorală a Papei Francisc, reprezentând în același timp Biserica din Europa și Sudul Global.​

Alegerea viitorului papă nu va reflecta doar direcția teologică și pastorală a Bisericii Catolice, ci și echilibrul delicat între tradiție și reformă, între centrul istoric al Romei și dinamismul Sudului Global. Fie că va fi un diplomat experimentat, un teolog conservator sau o voce pastorală, noul lider va avea misiunea de a ghida credincioșii catolici prin vremuri de transformare, capabil să răspundă provocărilor contemporane ale Bisericii.​

Pe măsură ce cardinalii se pregătesc să se adune sub frescele lui Michelangelo în Capela Sixtină, lumea așteaptă cu speranță și rugăciune alegerea unui nou conducător spiritual care să îndrume Biserica Catolică într-o eră marcată de schimbări rapide și nevoi spirituale profunde.

Surse: Wikipedia, The Dialog, press.vatican.va,