1 Decembrie – Ziua Națională a României
România marchează în fiecare an, la 1 Decembrie, Ziua Națională – data Marii Uniri din 1918, când la Alba Iulia a fost votată unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Decizia a consfințit formarea statului național unitar român, moment oficializat legislativ în 1990.
În fiecare an, 1 Decembrie adună sub același steag istoria, emoția și apartenența. Este ziua în care România își amintește începutul statului modern — început născut din votul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, într-un moment care a schimbat definitiv destinul unui popor.
În 1918, la Alba Iulia, în plin sfârșit de Prim Război Mondial, peste 100.000 de oameni au venit din sate, orașe și regimente pentru a fi martori la votul istoric al Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Documentele vremii descriu o mulțime compactă, venită „de la Iza maramureșeană până la Dunărea bănățeană”, așa cum notează sursele istorice. În sala Casinei au intrat 1.228 de delegați – reprezentanți ai clerului, ai breslelor, ai instituțiilor culturale, profesionale și politice. Delegații aleși au semnat rezoluția, iar rezoluția – prezentată de Vasile Goldiș și adoptată în unanimitate – a schimbat cursul istoriei.
1 Decembrie simbolizează momentul în care provinciile istorice s-au unit sub același stat, completând parcursul început cu jumătate de secol înainte prin unirea Moldovei și Țării Românești în 1859. În 1878, Dobrogea a devenit parte a României, iar în 1918, rând pe rând, provinciile istorice s-au așezat împreună: Basarabia pe 27 martie, Bucovina pe 28 noiembrie, apoi Transilvania și teritoriile învecinate pe 1 decembrie.
Unirea a fost recunoscută internațional în etape. Tratatul de la Saint-Germain (1919) a confirmat unirea Bucovinei, iar Tratatul de la Trianon (1920) a consfințit unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Basarabia nu a beneficiat atunci de recunoaștere deplină, tratatul dedicat neratificându-se complet din cauza opoziției sovietice, fapt consemnat în documentele Conferinței de Pace de la Paris. Cu toate acestea, România Mare devenise realitate politică, administrativă și identitară, iar regele Ferdinand a promulgat actele de unificare, punând bazele unui stat nou și întreg.
După 1918, unificarea nu a rămas doar un fapt juridic – s-a transformat în reper cultural și simbolic. Românii au privit data ca pe un moment de destin și reîntregire. Înainte însă ca 1 Decembrie să devină Zi Națională, România a cunoscut alte sărbători oficiale. Timp de opt decenii, între 1866 și 1947, data de 10 Mai celebrează venirea principelui Carol I, proclamarea Independenței din 1877 și transformarea regatului în 1881. După instaurarea regimului comunist, 23 August devine sărbătoare de stat, legată de actul din 1944 prin care România întoarce armele împotriva Germaniei naziste.
Abia în 1990, prin Legea nr. 10/1990 – adoptată după Revoluție – 1 Decembrie este oficializată drept Zi Națională, confirmând public legătura cu Marea Unire. Legea nu precizează explicit motivul alegerii, dar nu există îndoială asupra lui: 1 Decembrie trimite direct la Alba Iulia 1918, momentul fondator al României moderne.
Astăzi, 1 Decembrie nu înseamnă doar comemorarea trecutului, ci și o întâlnire cu ceea ce ne definește. Dimineața începe cu parade militare – cea mai amplă are loc la Arcul de Triumf din București, unde mii de militari, tehnică terestră și aeronave defilează în fața publicului. Garda de Onoare deschide evenimentul, iar drapelul tricolor urcă pe catarg. În aceeași zi, la Alba Iulia, locul unde s-a votat Unirea, se reîntorc anual mii de persoane: militari, localnici, vizitatori, elevi, istorici, turiști. Se depun coroane, se aud salve, se oficiază slujba Te Deum în memoria celor care au făcut posibil statul român unitar.
VIDEO: Parada de 1 Decembrie 2025 – Ziua Națională a României din București
Seara, orașele se aprind în culori – concerte în aer liber, focuri de artificii, spectacole folclorice, târguri de tradiții culinare. Meniurile includ mâncare românească, vin fiert, cozonac, fasole cu cârnați – simboluri transformate cu timpul în ritualuri sociale. Drapelul și panglicile tricolore apar în piețe, pe pieptul oamenilor, pe balcon, pe școli și instituții. Ziua nu e doar comemorare, ci participare.
1 Decembrie rămâne, la fiecare an, un arc între generații: cei care au făurit Unirea, cei care au purtat-o în memorie și cei care o trăiesc astăzi ca pe o normalitate câștigată. Este o zi în care trecutul se ridică în dreptul prezentului, în care drumul parcurs se vede mai limpede, iar steagul ridicat nu mai ține doar de istorie, ci de apartenență. Nu doar o dată din calendar, ci începutul din care am crescut, o promisiune împlinită și o moștenire pe care o purtăm înainte. România nu se celebrează doar prin ceremonie — ci prin continuitate, prin pași, prin voce și prin memoria care nu se stinge. Povestea din 1918 nu s-a încheiat; merge mai departe cu noi.
VIDEO: Paradă în Alba Iulia, de 1 Decembrie 2025 – Ziua Națională a României
