Uniunea Europeană ar putea relaxa Legea Inteligenței Artificiale, sub presiunea marilor companii tech
Bruxellesul ia în calcul relaxarea unor reguli din Legea privind Inteligența Artificială, în urma presiunilor marilor companii tech și ale Washingtonului. Discuțiile ar putea influența și strategia digitală a României.
Uniunea Europeană ia în considerare modificarea unor părți esențiale ale Legii privind Inteligența Artificială (AI Act), primul set de reguli globale care urmărește să reglementeze utilizarea și dezvoltarea sistemelor AI. Potrivit unor surse citate de The Guardian și Financial Times, presiunea venită din partea marilor companii tehnologice și a administrației americane a determinat Comisia Europeană să reevalueze aplicarea unora dintre cele mai stricte prevederi.
Legea, considerată un proiect-fanion al Bruxellesului în domeniul tehnologiilor emergente, ar urma să intre pe deplin în vigoare în 2026. Noile discuții vizează însă amânarea sau flexibilizarea unor reguli pentru sistemele de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, Gemini sau Claude, pentru a nu afecta competitivitatea firmelor europene într-un moment în care SUA și China avansează rapid.
Conform Financial Times, una dintre propunerile aflate pe masă este acordarea unei perioade de grație de un an pentru companiile care au deja modele AI pe piață, precum OpenAI, Google sau Anthropic, înainte ca sancțiunile pentru lipsă de transparență sau verificare a datelor să fie aplicate. De asemenea, ar urma să fie creat un Birou European pentru Inteligență Artificială, care să coordoneze aplicarea legii la nivelul celor 27 de state membre.
Oficialii Comisiei susțin însă că principiile de bază ale legislației nu vor fi abandonate.
„Nu vom renunța la obiectivul de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni și de a asigura o dezvoltare etică a AI. Dar trebuie să menținem și un cadru care să nu sufoce inovația”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului european.
Presiunile externe au crescut în ultimele luni. Administrația americană a lui Donald Trump a transmis Bruxellesului îngrijorarea că reglementarea prea strictă ar putea „penaliza competitivitatea Occidentului în fața Chinei”, potrivit The Guardian. În același timp, giganții din industria tech — printre care Microsoft, Meta și Google — au avertizat că implementarea rapidă a legii ar putea bloca lansarea unor produse bazate pe inteligență artificială pe piața europeană.
Organizațiile pentru protecția datelor și drepturilor digitale au reacționat însă critic.
„Relaxarea legislației sub presiunea companiilor ar însemna renunțarea la promisiunea inițială a Uniunii: aceea de a pune omul, nu algoritmul, în centrul inovației”, a comentat Rebekka Weiss, directoare a ONG-ului german AlgorithmWatch.
În forma sa actuală, AI Act clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de nivelul de risc — de la minim, la inacceptabil — și impune reguli stricte privind transparența datelor, evaluarea impactului și responsabilitatea legală. Modelele generative, capabile să creeze texte, imagini sau coduri complexe, trebuie să dezvăluie dacă un conținut a fost produs de AI și să respecte cerințe de securitate și protecție a datelor.
Pentru companiile europene din domeniu, posibila relaxare ar putea aduce o gură de oxigen, oferind mai mult timp pentru adaptare. Totuși, pentru utilizatori și societatea civilă, modificările ridică temeri legate de pierderi de control și lipsă de transparență într-un domeniu care deja depășește granițele legislației tradiționale.
„Europa a fost un pionier în protejarea datelor personale prin GDPR. Dacă va ceda acum în fața presiunilor Big Tech, va pierde și autoritatea morală de lider global în etica digitală”, avertizează expertul român în drept tehnologic Dragoș Tudorache, fost raportor al AI Act în Parlamentul European.
În România, dezbaterea europeană are un ecou direct. Țara noastră se află încă în faza de elaborare a unei strategii naționale privind inteligența artificială, iar o eventuală amânare a regulilor europene ar putea întârzia procesul de transpunere și implementare. În același timp, companiile locale din IT, dar și start-up-urile AI, ar putea beneficia temporar de mai multă flexibilitate pentru testarea și lansarea de soluții fără constrângeri birocratice.
„România are un potențial tehnologic remarcabil, dar și o vulnerabilitate legislativă. Dacă Europa ezită, există riscul ca marile platforme globale să stabilească, de facto, regulile jocului și aici”, avertizează prof. Bogdan Iancu, expert în drept digital la Universitatea din București.
Dezbaterea din jurul AI Act rămâne, așadar, una esențială pentru direcția digitală a întregului continent — inclusiv pentru România, care se află la intersecția dintre entuziasmul inovării și nevoia de protecție a cetățenilor într-o eră dominată de algoritmi.
Sursa: The Guardian, Financial Times, Comisia Europeană
