Trump interzice intrarea în SUA pentru cetățeni din 12 țări: o nouă interdicție de călătorie reaprinde controversele - VIDEO

Președintele Donald Trump a semnat o nouă proclamație prin care interzice complet intrarea cetățenilor din 12 țări și impune restricții parțiale altor șapte, reluând politicile dure din primul său mandat sub pretextul securității naționale.

O interdicție extinsă, cu ecouri din trecut

Potrivit The Guardian, pe 4 iunie 2025, președintele Donald Trump a semnat o proclamație oficială care interzice complet intrarea în Statele Unite pentru cetățeni din 12 țări și impune restricții parțiale pentru alte șapte națiuni. Decizia amintește de infama „Muslim Ban” introdus în 2017, dar o depășește în amploare și impact.

Potrivit textului oficial, lista țărilor cu interdicție totală include:

• Afganistan, Myanmar, Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Yemen

În timp ce cetățenii din:

• Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan, Venezuela

vor avea acces parțial restricționat, în funcție de scopul călătoriei, cu limitări severe pentru vizele turistice și de student.

Motivația oficială: securitate națională și migrație „necontrolată”

Într-o declarație video publicată pe rețelele sociale, Trump a declarat:

„Această decizie este un răspuns direct la atacul terorist comis recent la Boulder de un cetățean egiptean. Nu putem permite intrarea în țară a unor persoane care nu sunt verificate corespunzător sau care își depășesc termenul de ședere. Nu îi vrem.”

El a invocat „politica externă, obiectivele antiteroriste și siguranța poporului american” drept fundamente ale proclamației și a subliniat că lista rămâne deschisă pentru modificări, „în funcție de apariția unor noi amenințări”.

Context politic și implicații electorale

Această măsură este văzută de mulți analiști ca parte a strategiei electorale a lui Trump pentru a consolida sprijinul bazei sale conservatoare. Interdicția vine în contextul în care președintele a intensificat retorica anti-imigrație și a promovat alte politici dure, precum:

• Blocarea cererilor de azil la granița cu Mexicul
• Anularea statutului de protecție temporară (TPS) pentru cetățeni din zone de conflict
• Restricționarea vizelor pentru studenți, inclusiv la universități de elită precum Harvard
• Supravegherea extinsă a rețelelor sociale pentru solicitanții de viză

Reacții dure din partea societății civile

Interdicția a fost aspru criticată de organizații pentru drepturile omului, reprezentanți democrați și comunități de imigranți din SUA. Printre cei mai vocali s-a aflat congresmena Pramila Jayapal, care a declarat:

„Această politică discriminatorie, care limitează imigrația legală, nu numai că contrazice principiile pe care țara noastră ar trebui să le susțină, dar va fi dăunătoare economiei și comunităților care se bazează pe contribuțiile acestor oameni.”

Consiliul pentru Relații Americano-Islamice (CAIR) a condamnat decizia, amintind de „animozitatea religioasă și etnică” care a marcat prima interdicție în 2017.

Impactul asupra comunităților și universităților

Statele Unite găzduiesc milioane de cetățeni sau rezidenți cu origini în țările afectate de noile măsuri. Interdicțiile riscă să ducă la separarea familiilor, la pierderea locurilor de muncă și la blocarea accesului la educație pentru studenții internaționali.

Universitatea Harvard și alte instituții academice de elită au criticat deja restricțiile impuse vizelor de student, descriind acțiunile ca „represive” și „lipsite de temei legal”. În special, decizia vizează indirect țări precum Iran, Cuba și Venezuela – cu comunități semnificative în SUA.

Un deja-vu constituțional?

Această interdicție reaprinde un conflict juridic latent. În 2017, interdicția lui Trump a fost blocată de instanțe federale, dar ulterior menținută de Curtea Supremă a SUA, unde Trump a numit trei judecători de orientare conservatoare. Curtea a argumentat că măsura se încadrează în prerogativele președintelui privind securitatea națională.

Totuși, experții constituționali avertizează că noile restricții ar putea genera procese, în special pe baza încălcării drepturilor civile și a principiului nediscriminării.

O politică ciclică: interziceri, anulări și reveniri

• 2017: Trump introduce prima interdicție (Muslim Ban)
• 2020: sunt adăugate mai multe țări, inclusiv Nigeria și Myanmar
• 2021: Joe Biden anulează toate interdicțiile în prima zi de mandat
• 2025: Trump revine la Casa Albă și impune o versiune extinsă

Noua măsură pare a fi cea mai amplă de până acum, acoperind continente întregi și justificată mai mult politic decât prin evaluări de risc transparente.

Ce urmează...?

Proclamația este programată să intre în vigoare începând cu 9 iunie 2025. Casa Albă a anunțat că lista va fi actualizată periodic, în funcție de rapoartele serviciilor de informații și ale Departamentului de Stat. În același timp, o coaliție de avocați și organizații civice se pregătește deja să conteste interdicția în instanțele federale.

Cum va influența această decizie relațiile internaționale și societatea americană – rămâne de văzut.

Sursa: The Guardian