Tragedia cu 241 de morți și o întrebare rămasă în aer: ce i-a salvat viața bărbatului de pe locul 11A?

Cu răni ușoare, Ramesh a fost localizat lângă o ușă de urgență — dar experții avertizează că supraviețuirea este mai mult un miracol decât o regulă.

Într-un peisaj devastat de flăcări și fiare contorsionate, o figură greu de recunoscut, acoperită de fum și praf a ieșit târâș dintre rămășițele unei aeronave zdrobite. Era Vishwash Kumar Ramesh, un bărbat de 40 de ani, singurul supraviețuitor al zborului AI171 al companiei Air India, prăbușit joi dimineață, la doar câteva minute după decolarea din Ahmedabad. Din cele 242 de persoane aflate la bord, doar el a trăit pentru a povesti ce s-a întâmplat. La sol, alte 28 de persoane și-au pierdut viața, potrivit autorităților locale.

„Nu știu cum am scăpat. Tot ce îmi amintesc este că lateralul avionului era deschis, ușa lipsea, și am fugit spre lumină”,

a declarat Ramesh pentru postul DD News, cu voce tremurândă și privirea pierdută.

Potrivit Reuters, care citează poliția indiană, Ramesh a fost găsit în apropierea unei uși de urgență și a reușit să sară printr-o deschizătură în fuselaj.

„Când m-am ridicat, erau cadavre în jurul meu. Am fost îngrozit. M-am ridicat și am fugit”, a spus el pentru Hindustan Times .

Totuși, ceea ce a părut imposibil a devenit realitate. Ramesh se afla pe locul 11A, un loc care a devenit rapid punctul central al curiozității experților. În literatura de specialitate, locurile situate lângă ieșirile de urgență sunt considerate a avea șanse mai mari de evacuare rapidă, însă acest avantaj este condiționat de multe variabile. În cazul lui Ramesh, combinația dintre amplasarea deasupra aripii (în zona "wing box", una dintre cele mai rezistente părți ale structurii avionului), proximitatea față de o ușă care s-a deschis sau a cedat la impact și poziționarea avionului la momentul prăbușirii ar fi putut crea o circumstanță unică. Nu se poate afirma cu certitudine că 11A a fost un „loc norocos” în mod obiectiv, dar în acel avion, în acel moment, acest loc a oferit poate singura fereastră reală spre supraviețuire.

Potrivit The Guardian, experții consideră că supraviețuirea sa a fost posibilă datorită unui amestec de factori: amplasarea norocoasă, protecția structurală și reacția promptă după impact .

„Este un caz rar, dar nu fără precedent”, explică Guy Gratton, profesor de aviație la Universitatea Cranfield din Regatul Unit.

„De regulă, accidentele majore au două extreme: fie mulți supraviețuiesc, fie toți pier. A avea un singur supraviețuitor e aproape un miracol statistic.”

Deși există cercetări care sugerează că anumite locuri din avion pot oferi avantaje în caz de accident, specialiștii avertizează că nu există un „loc sigur” universal. Unele studii, precum cele realizate de universitățile Cranfield și Greenwich, indică o ușoară creștere a șanselor de supraviețuire pentru locurile aflate în partea din spate a avionului sau în apropierea ieșirilor de urgență. Totuși, aceste tendințe nu sunt reguli absolute. Un impact lateral, o explozie a rezervorului de combustibil sau un incendiu care izbucnește într-o anumită zonă pot transforma orice presupus avantaj într-un risc major. De aceea, experții subliniază că dinamica impactului, unghiul de prăbușire, viteza la contact și chiar poziția obstacolelor din teren pot influența dramatic rezultatul pentru fiecare pasager în parte.

Graham Braithwaite, director la departamentul de aviație al Universității Cranfield, susține că structura avionului s-ar fi putut rupe exact în zona 11A, iar acea secțiune a fost parțial ejectată, ferind pasagerul de explozie.

„Fără dovezi, totul rămâne speculație educată”, adaugă el.

Ramesh purta centura de siguranță și, grație poziției lângă o ușă parțial deschisă, a reușit să iasă rapid înainte ca focul să se extindă. „Nu am stat pe gânduri. Am simțit că trebuie să ies acum sau nu voi mai ieși niciodată”, le-a spus el salvatorilor.

Biroul indian pentru investigarea accidentelor aeriene coordonează ancheta, alături de specialiști de la NTSB (SUA), AAIB (Regatul Unit), Boeing și General Electric. Una dintre ipotezele analizate este o defecțiune simultană la ambele motoare, ceea ce ar fi redus dramatic capacitatea de manevră a piloților.

„La o altitudine joasă, fără tracțiune, echipajul are sub 20 de secunde pentru a reacționa. Asta e o fereastră infimă în aviație”, avertizează profesorul Jason Knight, specialist în mecanica fluidelor la Universitatea din Portsmouth.

Cutia neagră a fost recuperată, iar primele date exclud condițiile meteo, greutatea excesivă sau erorile de pilotaj ca factori declanșatori. Rapoartele intermediare sunt așteptate în câteva luni, în timp ce raportul final ar putea dura până la doi ani.

Psihologii atrag atenția asupra „poverii supraviețuitorului” — sentimentul de vină intensă care apare la cei care trăiesc tragedii din care nimeni altcineva nu scapă. Este o traumă adâncă, greu de vindecat, chiar dacă rănile fizice dispar.

„Oamenii caută explicații logice. Dar uneori nu există decât un amestec de hazard, instinct și poate un dram de noroc”, concluzionează profesorul Gratton.

Surse: Reuters,Hindustan Times, The Guardian